Pentru mine, Mary Balogh este o autoare cu o însemnătate aparte, căci pe ea am întâlnit-o pentru prima dată, atunci când am pătruns în universul cărților romantice. Poate mi-a plăcut  și pentru faptul că a fost prima, dar și mai mult mi-a plăcut pentru cartea Suflete pereche – roman în care am simțit profund că iubirea nu ține cont de nimic, nici de fizic, nici de poziție socială.
Am așteptat cu nerăbdare să citesc următorul roman al autoarei. Ispitirea unui înger îmi promitea o poveste fascinantă, o poveste pe care să o trăiasc și să o simt, să părăsesc realitatea mea pentru o altă realitate..una de poveste.
Am descoperit o poveste care m-a pus pe gânduri, care m-a sensibilizat și m-a făcut și să ridic sprâncenele.  M-a făcut să o apreciez pe Cassandra, pe de o parte, iar pe de altă parte m-a enervat. Pe scurt, relația mea cu această carte a fost de ”Love-Hate”. Am iubit-o, am urât-o și apoi iar am iubit-o. Are sens ce zic? Habar nu am, dar cam asta am simțit citind acest roman.
Cassandra este o văduvă tânără și atragătoare, dar asupra ei atârnă greu o crimă – cea a soțului, dar nu au existat probe care să o încrimineze, ci doar o familie care au forțat-o să renunțe la tot și să plece. Aceasta a fost condiția: nu va fi acuzată de crimă,  dar ea va pleca, fără să aibă o pretenție la avere sau la moștenire.
Știi? În ciuda momentelor în care-am simțit că mă doare mintea, în ciuda momentelor în care parcă-mi creștea tensiunea, încercând să o înțeleg pe Cassandra, o parte din mine a și apreciat-o foarte tare. A plecat fără niciun bun material, dar a luat cu ea ceea ce avea mai de preț – persoane dragi, femeile care au însemnat întotdeauna enorm pentru ea. Am apreciat dorința ei de a nu abandona nimic din ceea ce este cu adevărat important.
A ajuns la Londra, impotriva voinței fratelui, care a abandonat-o în cel mai dureros moment. A ajuns în orașul în care toți cunoșteau trecutul ei și toate acuzațiile. Știa că pentru toți era văduva care și-a ucis soțul cu toporul” – acesta rămâne mult timp secretul ei, apoi recunoaște că e adevărat. Abia spre final.. adevărul iese la iveală.
Dar până acolo e cale lungă, iar ea nu are nimic, doar sărăcia lucie și o idee să scape de toat astea, să se poată descurca. Merge pe calea aceasta, în ciuda împotrivelii femeilor cu care împarte casa, durerea și lipsurile.
I-am apreciat curajul debordant de a participa la un evenimet, neinvitată fiind, mânată de dorința de a împlini planul ei – care nu avea cum să dea greș. Nici nu-i era foarte greu, căci a atras atenția tuturor.
Lady Paget și lecția ei de seducție într-o sală de bal, ar fi trebuit să-i asigure bunăstarea zilnică, să-i acopere nevoile. Reușește să atragă privirile bărbaților, dar și ale doamnelor care vor discuta mult și bine despre prezenta unei văduve și criminale printre lumea bună.
Stephen este asemuit de către Cassandra cu un înger, este simțit de aceasta ca fiind un om bun, prea bun pentru ea și gestul ei meschin, dar continuă planul și nu renunță la ceea ce vrea, nu atunci când încă mai avea timp.
Face ce face, seduce, devine misterioasă și-l aduce pe Stephen lângă ea. A reușit ceea ce poate era mai greu: să-l atragă, dar nici momentul adevărului nu a fost ușor – aș zice că partea grea a urmat doar după noaptea de foc.
Dezamăgire au simțit și personajele, dar și eu. Nu știu de ce, dar aș fi preferat ca Stephen să nu afle adevărul  atât de repede, într-un mod atât de tăios. M-a cutremurat sinceritatea cu care Cassandra și-a spus scopul – fără perdea și menajamente.
După ce au fost aruncate zarurile, totul s-a întors. Cassandra era hotărâtă să-și vadă de ”serviciu” ca să fie plătită, Stephen era cofuz total, iar eu enervată la culme. Dacă până acum m-au enervat doar craii, iată că în cartea Ispitirea unui înger m-a enervat rău protagonista. Cum? Cu a ei încăpățânare!
Nu voia să renunțe. iar eș avea un plan: să o salveze, să o scoată din nou în lume, să demonstreze cumva că nu are  nicio vină în toată povestea crimei. Dar ce să vezi? Ea nu voia ajutorul lui, doar banii lui – pentru care voia să-l răsplătească.
L-am apreciat mult și pe Stephen, pentru tăria lui și curajul de a nu renunța, pentru faptul că a știut să facă totul pentru binele femeii pe care ajunge să o iubească. Totul se schimbă, Cassandra este protejată – în ciuda împotrivirii sale evidente.
Deja este prea târziu pentru amândoi. Amândoi, nesiliți de nimeni, au intrat într-un joc al soartei, din care nu pot ieși atunci când vor, ci poate doar atunci când reciproc vor recunoaște adevărul ce-i unește. Până atunci, sunt pe cale să piardă ceea ce încă le aparține. Fiecare își va pierde inima în fața dorinței interioare.
Adevărul despre moartea soțului iese la iveală. Toată povestea este cutremurătoare, dureroasă și evidențiază refuzul evident și clar al Cassandrei: nefericirea și durerea nu mai poate face parte din viața ei, căci a trăit-o o dată cât pentru toată viața. De aici refuzul de a ceda în fața iubirii și-a îngerului de bărbat trimis parcă să o vindece.
Un alt eveniment neașteptat, îl determină pe Stephen să facă următorul pas: anunțul unei logodnei, pe care Cassandra o acceptă la început. Văzând că lucrurile se complică, este pe cale să renunțe la tot, să rupă logodna și să plece departe cu partea ei de moștenire.
Pe de altă parte Stephen se panichează, căci o vrea cu orice preț pe Cassandra în viața lui. Și nu are de  gând să se lase până nu reușește, dar încăpățânarea ei, îl sperie cu adevărat.
Când totul părea a fi un esec total, destinul intervine și mai mult în viața celor doi, unindu-i pentru totdeauna.  În fața unei astfel de situații, nimic nu mai poate fi schimbat, adevărul trebuie recunoscut, iar rezultatil final este așteptat cu teama repetării.
O carte despre puterea destinului, despre puterea iubirii și puterea umană. Ispitirea unui înger de Mary Balogh este un roman despre iubirea ce poate schimba totul, despre destinul care-ți arată că nimic nu e întâmplătorm dar și despre falsa idee că noi singuri facem lucrurile să se miște și să se întâmple într-un anumit mod.
Am avut eu o relație ”Love-Hate” cu această carte, dar a reușit să mă surprindă, să-mi dea senzația de magie și să-mi coloreze gândurile cu iubire și liniște. Vă recomand cartea, căci în spatele oricărei senzații de tensiune și nervi, există numeroase dovezi de iubire, iar pentru toate acestea, cartea chiar merită citită.
Mulțumesc mult editurii Litera pentru cartea oferită pentru recenzie! Urmăriți pagina Cărți Romantice pentru a fi înconjurați zilnic de povești fantastice, de iubire și de frumusețea ei năucitoare.
Lectură plăcută!