You cannot copy content of this page

Recenzie „Sfârşitul lumii” (Penryn şi sfârşitul lumii #3) de Susan Ee

Sfarsitul lumiiSfârşitul lumii reprezintă lupta finală pentru supravieţuire. O luptă atât pentru îngeri cât şi pentru oameni. În acelaşi timp, este şi o luptă a sufletelor şi a sentimentelor încastrate în lumea unor legi făurite dinaintea lumilor şi fără a fi puse sub semnul întrebării. Trilogia Penryn şi sfârşitul lumii se încheie apocaliptic. Un război în toată regula în care şansa supravieţuirii scade dramatic indiferent de tabără. Că eşti al cerului sau al pământului, prea puţin contează atunci când jocul îţi scapă printre degete.

Sufletul lui Penryn poartă, la rândul lui, propriul război al sentimentelor. Pe de o parte, raţiunea îi spune că Raffe nu va încălca nicicând regulile cerului. Dorinţa acută a acestuia de a-şi recăpăta impecabilele aripi îi arată în egală măsură şi năzuinţa de a fi primit din nou în rândurile cerurilor şi a-şi recăpăta locul păstrat cu multe sacrificii. Pe de altă parte, inima îi spune că Raffe e un arhanghel de onoare, dar unul care şi-a simţit bătăile inimi înţesându-se lângă inima ei. Dar într-un teritoriu de război, nu-ţi permiţi o stare de meditaţie. O secundă de delăsare te poate costa viaţa celor pe care ai încercat atâta vreme să o aperi.

Îmi dau mental ochii peste cap. Sunt așa o tocilară! Lumea se sfârșește, sora mea e un monstru canibal, e un om pe moarte în magazin cu noi și am fi norocoși dacă am mai supraviețui încă o noapte. Iar eu salivez după un tip care nici măcar nu mă dorește. Care nici măcar nu e om. Cât de depravată e toată treaba asta? Câteodată îmi doresc să iau o vacanță de la mine însămi.

Raffe s-a pierdut în noianul de evenimente. A trebuit să îndure atâta nedreptate şi a luptat atât pentru a păstra o minimă doză de normalitate şi de credinţă încât, pus în faţa aceleaşi greşeli ce le-a adus Păzitorilor săi căderea, nu se poate opri din a nu se întreba dacă nu cumva se merită totuşi tot chinul pentru inima Fiicei Omului. Dar cerul este casa lui şi nu va înceta în a-şi găsi drumul înapoi spre înaltul lui.

Dar lumea nu mai este aceeaşi. Asaltată de un război cu cauze necunoscute, îşi schimbă faţada şi îşi roteşte capcanele într-un ritm atât de ameţitor încât trebuie să fii mereu pregătit în a te transforma din luptător în victimă. Iţele jocului îţi poate oricând scăpa din degetele tale de păpuşar. A fi un bun strateg nu este suficient şi pentru a păstra jocul în favoarea ta.

Penryn încearcă la fiecare pas, cu fiecare luptă să-şi amintească că Raffe nu este nici prietenul şi nici confidentul ei, la finalul zilei ei sunt şi vor rămâne doi duşmani pe tabla apocalipsei, în ciuda sentimentelor ei. Dar fiecare tentativă de păstrare a distanţei se transformă în aruncatul ei în mijlocul luptei, lângă Raffe. Dacă nu aleargă ea spre Raffe, o aruncă ceilalţi prin tentativele de a scăpa de Ucigaşa de Îngeri.

O competiţie îi va pune pe îngeri în confruntarea finală. Titlul de Mesager dorit de unul este urât de celălalt. Însă atunci când soarta lumilor stă pe umerii tăi, eşti nevoită să preiei frâiele de erou. Oamenii vor deveni pioni, simple cifre într-o competiţie a cărei miză este colectarea de cât mai mulţi morţi. Niciodată nu s-au mai simţit Penryn şi Raffe mai duşmani ca acum.

Susan Ee ne aruncă într-o mare de dileme, de lupte interioare şi de decizia de a face ceea ce este corect. Dar corectitudinea nu este aceeaşi pentru toţi. Sfârşitul lumii ne aduce apocalipsă, confuzie, ochi pierduţi în zare după aripile celui dorit, deznădejde în inimă pentru acel chip ce îţi este interzis. Trilogia Penryn şi sfârşitul lumii se încheie într-o răsturnare de situaţie copleşitoare unde viaţa şi inima port un duel sângeros împotriva celor mai mari măsluiri ale existenţei.

Vă invit în călătoria finală, în apocalipticul deznodământul al duşmaniei dintre cer şi pământ. O ultimă încercare de supravieţuire. Un ultim duel al sentimentelor. Cine va ieşi învingător purtând atât suflarea vieţii cât şi propria inimă întactă, rămâne de văzut.

După ce am petrecut timp cu prietenii surorii mele, știu că oamenii cu dizabilități și-ar dori uneori ca ceilalți să îi întrebe pur și simplu și apoi să treacă peste, iar alteori, și-ar dori să fie tratați normal și să nu fie definiți de dizabilitățile lor.

Author

laura.apetroaie@gmail.com

Comments

18 februarie 2018 at 8:09 PM

De mult vreau să continui această trilogie și sper să am puțin timp liber cât mai repede! Frumoasă recenzie! 💕💕



Diana Daniela Macovei
26 februarie 2018 at 4:34 PM

Mulţumesc! E într-adevăr o trilogie altfel şi captivantă cât cuprinde.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: