You cannot copy content of this page

Gustă zi de zi din speranță, dar fără teamă că se va termina vreodată: Tarta cu mere a speranței – Sarah Moore Fitzgerald -Rao

Speranța este invizibilă, dar atât de puternică! Realizezi asta abia atunci când spui că nu mai poți, dar totuși mai poți puțin. Cine crezi că îți dă puterea de a merge mai departe?! Adevărul este că.. o poți numi cum vrei tu: credință, încredere, iubire sau, pur și simplu.. speranță. Speranța nu moare niciodată, chiar dacă, în momentele critice, parcă nimic nu ne mai motivează, nimic nu ne mai trebuie și nicio afirmație pozitivă nu ne mai liniștește.

Aș gusta speranța. Aș mușca din ea cu poftă, aș consuma din ea fără regrete. fără să-mi pese că apoi nu mai este, că s-a terminat. Se termină speranța? Nu cred! Speranța e un izvor nesecat și dulce. E mereu aproape de noi, e răcoritoare – stinge arsura dureroasă a dezamăgirii, vindecă răni sufletești, vindecă boli grele: neîncrederea în sine, lipsa stimei de sine și ajută la regăsirea în interior a iubirii de sine. Speranța delicioasă, e stropul de lumină strălucitoare care ți se arată la capătul tunelului fix atunci când te gândești să renunți.

Titlul primei cărți de vacanță mi-a făcut o poftă teribilă de tartă cu mere – tartă cu mere pe care nu am avut de unde să o savurez, dar am avut cartea. M-am înfruptat din ea cu poftă, dar -am apucat să mă obișnuiesc bine cu ”gustul” ei..că s-a și terminat. A fost prea mică, dar ”gustul” ei a fost intens de mere, speranță, bucurie și zâmbet. Nu a mai avut nevoie de zahăr. Am simțit savoarea poveștii de iubire, am simțit parfumul de mere coapte, dulci-acrișoare și suculente.

Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald doar mi-a deschis pofta pentru tartele cu fructe, pentru arome dulci, parfumate, pentru senzația unică de savurat o pauză dulce, plină de senzații fructate. Cartea și povestea îți înmoaie inima, îți dă senzația plăcută a iubirii ce te învăluie treptat, dar în totalitate, dar trimite spre tine și fiorii unei iubiri cuminți, curate, dar adevărată – ce crește în intesitate, pas cu pas. Nu vorbim în cartea aceasta de o iubire fulgerătoare, de o pasiune mistuitoare care pârjolește totul în jur.

Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald este fix despre relații de prietenie, despre încredere, despre relația care se clădește în timp.. și tot timpul este cel care o va suda și o va face puternică – capabilă să treacă peste orice impediment, orice test al distanței și-al neîncrederii. Tarta cu mere a speranței este despre pierdere, încredere și regăsire, despre loialitate, minciuni și nesăbuință, despre frică, singurătate și nesiguranță. Vorbește foarte clar, dincolo de cuvinte despre lipsa comunicării, despre teama de a mărturisi adevăratele sentimente, despre dorința de a ne elibera sufletul de secretul care nu ne lasă să fim cine suntem cu adevărat.

Și în Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald orgoliile și frustrarea, durerea și reacțiile sunt cele care atrag anumite consecințe. Și în această poveste frumoasă despre prietenie și iubire, rozul frumos se întunecă de răutate, prietenia devine un lanț al neîncrederii, iubirea este pusă la încercare, iar comunicarea dintre suflete are intermediari. Rezultatul? Înstrăinare, depărtare, frica de a vorbi deschis, teama de respingere, nesăbuință.

Și nu vorbim doar despre respingerea celui iubit. Nu! Vorbim despre respingerea tuturor celor din jur, despre pierderea speranței  exact atunci când credeai că nu ești singur, că bucuria ta este a tuturor, că ai pe cineva alături ce crede în tine și pasiunea ta neobișnuită.

Ai putea crede chiar că o tartă cu mere a speranței are gust divin, dar că ea poate fi doar gustată, savurată, mâncată de către oricine. Adevărul subliniat de către Sarah Moore Fitzgerald este mult mai profund decât atât. La ce te-ai gândi atunci când ai vedea în fața ochilor o tartă cu mere? La cum să o guști mai repede? La cum să faci să mănânci mai multă? E și normal. Dar tarta despre care vorbim în carte.. și pe care doar Oscar o putea prepara perfect, are ceva special. Ce? Un ingredient special.

Cum reușea băiatul ăsta să pună în delicioasa lui rețetă atâta speranță? Tarta lui avea speranță, dar și puterea de a schimba decizii și de a schimba complet viața celor care apucau să o guste.

Tarta cu mere a speranței a avut rezultatul scontat, dar atunci când a fost vorba chiar de cel care o prepara.. nu a mai avut loc miracolul. Nu în forma așteptată. Și nu imediat. Dar tarta poate face minuni – este un medicament pentru minte și suflet, dar și un desert savuros pentru orice stomac pofticios.

Citeam din poveste și mă gândeam cât de tare poate schimba omul o vorbă negândită, o ploaie nesfârșită de gânduri negrele, o neașteptată furtună de negativitate și câteva momente în care arăți cea ce porți în suflet. Ce se întâmplă cu un adolescent care nu se mai simte apreciat, susținut și căruia nimeni nu-i mai zâmbește? Se simte rănit, dezamăgit, descurajat. Și-atunci nici măcar o tartă cu mere a speranței nu-l mai poate vindeca, nu-l poate opri din drum, nu-l poate întoarce, nu-i poate schimba opinia pe care și-a format-o după tot ce-a văzut și auzit, după toată neîncrederea care i-a fost plantată în suflet.

Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald este un mod minunat prin care se atrage atenția asupra tuturor. Este poveste care te poate lovi în moalele capului – asta dacă nu o tratezi ca pe o simplă poveste de citit în vacanță, dar căreia să nu-i acorzi nici timpul tău, nici atenția ta, nicio importanță, în două cuvinte simple.

Aceasta nu este o simplă poveste, nu este banală, ci atrage atenția asupra crizei adolescentine, despre ceea ce scoatem pe gură și ajunge direct în sufletul adolescentului. Și nu e vorba doar de adolescenți, căci o simplă  vorbă – care poate fi glumă sau deloc gândită, poate răni orice suflet. Nu e deloc un subiect de tratat cu indiferență, căci sechelele cu care rămâne adolescentul și/sau maturul greu se mai pot vindeca..dacă se mai vindecă vreodată.

Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald are acel parfum suav, de care voaim să mă bucur la infinit, iar dacă mai și înveți ceva, în timp ce parfumul speranței îți mângâie simțurile.. este și mai bine.

Toată povestea e simplă, dar mesajul cărții este complex. Oscar și Meg. Se împrietenesc foarte simplu: sunt vecini de camere, iar discuția de la fereastră devine obiceiul lor frumos. Discută despre orice, își află reciproc poveștile de viață, iar fiecare zi devenea frumoasă pentru amândoi  doar pentru că exista cineva cu care să poată schimba impresii să râdă și să se bucure de simplitate.

Totul se schimbă când.. la fereastra lui Meg apare Paloma. Acesta este momentul în care bunătatea, calmul și atenția față de semeni dispare din sufletul lui Oscar. Acceptă cu greu plecarea lui Meg, dar se apropie și de Paloma. De ce? Pentru că..Oscar credea în bunătatea celor din jur. Odată ce i-a captat atenția și încrederea, Oscar se transformă, încet, dar sigur. Oscar nu mai este prietenul lui Meg – nu așa cum îl știa, nu mai contează nimic pentru el, nici fratele bolnav și nici tatăl depresiv nu-l mai motivează deloc.

Prieteniile sunt oglinda sufletului, dar în unele oglinzi nu ai cum să te vezi cu adevărat. În oglinda numită Paloma, Oscar nu a mai putut să se privească. Era prea acoperită de răutate, invidie și sete de celebritate. Era prea multă și prea mare  dorința Palomei de a fi în față și-n atenția tuturor, așa că.. a trecut la demontarea încrederii pe care o avea Oscar. Așa a reușit Paloma să-și schimbe toată viața, să-și piardă încrederea în Meg – prietena lui și să nu mai rămână nici urmă de speranță-n sufletul lui doborât de răutatea celei care se dădea noua lui prietenă.

Deși Oscar dispare, Meg refuză să creadă în moartea lui Oscar. Doar  Steve mai cred în minunea apariției lui Oscar, iar Meg în se alătură în aventura care îi va purta pe poteca adevărului despre noaptea în care Oscar a dispărut.

Ce vor descoperi despre fratele și prietenul Oscar? Îl vor găsi sau l-au pierdut pentru totdeauna? Să gustăm din Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald de la Editura Rao și… să nu ne pierdem niciodată speranța!

Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald poate fi desertul perfect pentru orice cititor însetat într-o zi de vară autentică. Porția ta din Tarta cu mere a speranței de Sarah Moore Fitzgerald se află aici!

Mulțumesc Editura Rao pentru acest deliciu literar!

Lectură plăcută!

Author

laura.apetroaie@gmail.com

Comments

Mariam Oana
6 august 2018 at 7:29 PM

Minunată recenzie, felicitări! <3 Mă bucur că am cartea, m-ai fi tentat foarte tare.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: