Despre mine printre cărți: Avânt– Provocare #our15daysofwriting – Ziua 9

Nu doar o singură dată am simțit că nu mai pot, că nu mai  am putere să continui și să merg mai departe cu dorința mea de a dărui.  M-am gândit să renunț la acest proiect. Nu doar o singură dată, care ci de fiecare dată când nimic nu mai mergea cum trebuie. Am fost pe cale să renunț, dar niciodată nu am fost lăsată.

Cine te poate încuraja atunci când nimeni nu e alături de tine? Cine te poate motiva și încuraja să nu cedezi, să nu arunci munca ta pe apa sâmbetei?

De fiecare dată când zic ”Gata, ajunge!”, o parte din mine se rupe, iar durerea interioară își face simțită prezența. Fiecare decizie de a abandona ani de munca și dedicare, vine la pachet cu lacrimi – nevoia de a elibera tot stresul acumulat.

Scrisul mă ajută mereu să scot durerea din mine, să evidențiez ce vrea sufletul, nu mintea. Îmi face bine să eliberez totul prin scris. Acolo pot ”țipa” mai tare decât atunci când am ”sonorul” ridicat.

În momente de confuzie, cineva trebuie să mă liniștească, să mă înțeleagă. Atunci o adevărată minune se întâmplă – cred în minuni și nu cred în coincidențe absolut niciodată.

Mereu îmi iau avânt de la: sufletul meu, de la prieteni, de la cititori, de la autori – care îmi trimit mesaje, în urma unor idei geniale, care puse în practică generează bucurie – pentru mine și susținătorii Bookcaffe.

Avântul vine întotdeauna atunci când fac liniște și îmi ascult sufletul, care-mi spune mereu ”NU ceda!” și ”Nu uita cum ai ajuns aici, nu uita tot ce-ai făcut să ajungi aici!”. Avânt înseamnă și motivație (interioară și exterioară), toate bucuriile neașteptate și veștile bune pe care le primesc exact atunci când am cea mai mare nevoie de ele, dar și de motive să continui.

Avântul vine exact când spun ”nu mai pot” și pe alte căi. Când spun că renunț, apar ideile de articole, de postări, cum să scriu anumite recenzii sau cum să abordez anumite subiecte.

Avânt – toate câte se întâmplă parcă să-mi arate că NU trebuie să renunț, că am toate motivele să cred că sunt pe drumul cel bun. Mereu voi avea nevoie de avânt, iar acum știu unde să-l caut pentru a găsi întotdeauna câte o porție generoasă de motivație și inspirație.

Avântul îți spune să nu iei niciodată decizii la nervi și în pripă. Deciziile importante nu se iau nici atunci când ești obosit – fizic și/sau sufletește!

Mergi pe drumul tău și fă ce-ți spune sufletul și-i aduce lui bucurie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: