Cu și despre bijuterii literare: Am/N-am cu cărți

Azi am găsit pe blogul Flori din Călimară o postare interesantă. Și am rezonat imediat cu această idee drăguță – de nu o pot lăsa să aștepte prea mult. Câte nu am făcut atunci când vine vorba de cărți, dar câte mai am de realizat în ceea ce le privește. Câte cărți există în lumea asta, cam atâtea sunt și ideile – interesante, jucăușe, tomnatice, văratice, primăvăratice, înspăimântătoare, de la mare și de la munte, de Crăciun, Paște și Anul Nou, de onomastică, de dragoste, ficțiuni istorice etc.

Azi m-am oprit la Am/N-am cu cărți. Pentru că simt nevoia de altceva, de altfel, simt nevoie de nou, proaspăt, liniștit, ușor ca de început de toamnă, cu soare plăpând. Am/N-am cu cărți și despre tot ce simt să împărtășesc și cu tine, cititor și prieten de Bookcaffe

Înainte de orice, sunt om – cu defecte și calități și-mi place să personalizez cumva fiecare articol.

N-am citit nici măcar jumătate din numărul de cărți propuse pentru 2018.

N-am de citit suficiente cărți în biblioteca personală, așa că merg și la Biblioteca Orășenească să mai împrumut câteva.

Am citit cărți care m-au dezamăgit în 2018.

N-am bani să-mi cumpăr toate noutățile literare pe care mi le doresc, dar găsesc eu o soluție pentru a le avea.

Am în familie persoane care nu înțeleg cum anume e treaba asta să primești cărți pe care să nu le mai dai înapoi.

N-am timp să mai explic unora de ce citesc zi de zi. Și nici nu citesc zi de zi, dar nici nu mă mai agit.

Am în bibliotecă o carte cu peste 1000 de pagini.

N-am citit Hoțul de cărți, Arhitectul parizian și nici Călărețul de aramă, dar urmează – în planul meu, teoretic, toate sunt pe listă.

Am  noutăți literare, dar nu le citesc imediat, ci după ce trece valul – perioada în care numai despre aceste cărți se vorbește.

N-am atât de mult timp de citit.

Am câteodată senzația că aș vrea să citesc toate romanele dorite în același timp – so many books, so little time.

1. Am/N-am împrumutat o carte și nu am mai primit-o înapoi?

Am împrumutat cărțile mele altora. Pe unele le am din nou acasă, dar pentru altele ”acasă” nu mai este biblioteca personală.

2. Am/N-am furat vreo carte? 

La propriu nu, nu am furat cărți și nici nu o voi face. la figurat, însă, da – am furat idei de lectură și titluri de romane – numai pe alea care mi-au făcut serios cu ochiul, doar pe alea, pe cuvânt.

3. Am/N-am cumpărat cărți care zac și acum necitite în bibliotecă?

Nu am acasă nicio carte necitită. Glumesc, desigur. Am foarte multe cărți care își așteaptă rândul, așteaptă ca eu să am starea necesară pentru a le citi. Și va veni cândva și momentul lor. Dacă ele au răbdare cu mine, eu de ce nu aș avea răbdare (tot cu mine, normal).

4. Am/N-am împrumutat de la alți cititori cărți și nu le-am returnat?

Când nu am ce citi (Ironia se simte, da), am două-trei variante: recurg la cărțile digitale, merg la bibliotecă, mai nou, sau împrumut de la prietenii – devoratorii de cărți, dar întotdeauna am returnat toate cărțile primite împrumut – nu de alta, dar abia am loc pentru cărțile mele, iar dacă se numesc ”cărți împrumut”, atunci doar așa să fie.

5. Am/N-am luat cărți de la bibliotecă și nu le-am returnat?

Am cărți de la bibliotecă și voi merge mâine să le returnez. Deși acum spun că nu o să mai iau nimic, sunt sigură că nu va fi așa. Mă bucur că am reușit să le citesc pe toate trei și că două dintre ele mi-au rămas în suflet. Cealaltă este plăcută, de savurat, nu neapărat de devorat. Ți-am recomandat Învingătorii de Danielle Steel? E o carte de citit neapărat! Să nu o ratezi – trebuie să o am, să fie a mea, căci e o bijuterie de carte!

6. Am/N-am mâzgălit vreo carte?

Nu am mai scris pe o carte din copilărie, când mă jucam cu sora mea de-a Casa Elliot – era un film cu o casă de modă, iar toate cărțile noastre era pe atunci registre ale casei de modă. Cu ocazia asta am căutat și filmul.

7. Am/N-am început o carte și am lăsat o așa?

Cândva aveam obiceiul să încep o carte și să o termin, dar de ceva ani nu mă mai chinui, Dacă nu mă prinde, nu e timpul ei și nu are niciun rost să stagnez, doar pentru că am început-o. Citesc în funcție de stare, dar dacă încep un roman – și nu se pliază perfect pe starea mea de atunci, e perfect.

8. Am/N-am citit vreo serie începând cu volumul 2 sau 3 etc? 

Nu, clar nu! Poate doar dacă volumele se pot citi și separat, dar nu am făcut asta până acum. Fie citesc toată seria, fie nu o citesc deloc. Ori cu începutul, ori deloc.

9. Am/N-am citit finalul unei cărți înainte să mă apuc de citit? 

De obicei nu fac asta, dar la o carte a lui Sparks (despre care urmează să scriu pe blog), voiam să văd dacă personajul negativ reușește ce și-a propus. Am citit, pe diagonală, apoi am revenit la pagina la care eram. Asta e o excepție, dar nu  fac excepții prea des.

10. Am/N-am văzut serialul și apoi am citit cartea sau invers?

Am un fix cu cititul cărții și apoi vizionarea ecranizării, dar înainte de acest fix al meu.. s-a întâmplat să văd și filme înainte de a citit cartea. Un exemplu este The Help. L-am văzut de două ori, dar abia anul ăsta am făcut rost de carte – pe care încă nu am citit-o. Mulțumesc din suflet, Cristina Antonache pentru bucuria și bijuteriile literare dăruite!

Anca, m-aș bucura dacă ai accepta provocarea de a răspunde la aceste întrebări!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: