You cannot copy content of this page

A doua șansă, Kristin Hannah – Lira (imprint Editura Litera)/Colecția Blue Moon

A doua șansă, Kristin Hannah spune povestea unei familii aparent perfecte, o familie reușită,  o familie pe care nimeni și nimic nu o poate zdruncina, nu-i poate răpi liniștea, iar împlinirea le-o asigură timpul petrecut împreună și copilul. Sunt acestea motive suficiente care oferă siguranță, chiar și atunci când vine vorba de familie? Timpul și un copil sunt secretele unei relații de durată și a unei familii fericite?

A doua șansă, Kristin Hannah este despre haosul pe care-l poate crea primirea unei vești radicale, despre modul cum adevărul iese la iveală și te răscolește în totalitate, atunci când realizezi că ai trăit în minciună luni la rând. Vine un moment în care ceața dispare, măștile cad, iar realitatea lovește fără milă, căci vrea o a doua șansă pentru fiecare membru al familiei.

A doua șansă, Kristin Hannah este o poveste care îmbină elementele reale cu cele de ficțiune. Această poveste am simțit-o ca o realitate cu care multe persoane se confruntă. O mare de durere, de furie, neacceptare și învinovățire pune întotdeauna stăpânire pe cel care află un adevăr ce năruie întreaga poveste precum un castel de nisip.

A doua șansă – momentul adevărului și un nou început

Când este cel mai bine să afli un adevăr care va schimba, pentru totdeauna, realitatea și viața ta? Dacă crezi că ai nevoie de o pregătire, adevărul este că nimic nu te poate pregăti pentru asta. Adevărul trebuie să iasă la lumină, iar pentru asta nu ești niciodată pregătit, nimic nu-l poate schimba – în afară de reacția personală. Adevărul nu te întreabă dacă ești pregătit, dacă îl accepți, el există, este cel care este, iar tu nu ai nicio șansă în fața lui.

Annie Colwater avea o familie, era împlinită, iar în ziua în care își conducea fiica la aeroport – deci, trebuia să accepte o schimbare în viața de familie, află de la soțul ei adevărul, iar acesta clatină serios întreaga ei realitate – nu a mai știut care este viața ei, în ce poveste a trăit până la aflarea adevărului și cum anume va trăi în continuare. Reacția ei este una normală, pe de o parte, căci nu e deloc ușor să accepți că te-ai înșelat în privința celui pe care credeai că-l cunoști cel mai bine  – și simțeai că iubirea este reciprocă, iar asta nu se va schimba niciodată.

Dar niciodată să nu spui niciodată, căci nu știi ce oportunități ți-a pregătit viața. De aici, de la adevăr, Annie va trebui să (re)învețe să trăiască, să accepte sfârșitul unei etape în trei și să-și urmeze propriul drum. Nu este comod, dar nici ușor să accepte infidelitatea, minciuna și lipsa iubirii partenerului, tendința fiind să ierte, să treacă peste toate, doar să nu se schimbe nimic, doar ca să nu trebuiască să iasă din zona de confort – familia și realitatea cu care Annie s-a obișnuit.

Deși era de așteptat reacția și ideea de a ierta totul doar de dragul familiei, doar pentru că ea îl iubea încă, nu am apreciat deloc atitudinea – de a cerși iubirea, atenția și promisiunea că vor rămâne împreună. Înțeleg, dar mi s-a părut că a reacționat din impuls, mai puțin din iubire, mai mult dintr-o nevoie de a nu rămâne singură. Cum să ierți, să ștergi totul cu buretele? Logica mea spune altceva: furie – neacceptarea – lipsa puterii de a ierta – nevoia de timp = decizie, niciodată altfel.

Annie voia un nou început pentru relația dintre ei, dar și pentru familie, dar a uitat, părerea mea, să se respecte pe sine, să-și acorde ei șansa unui nou început departe de cel care nu o mai iubește. Când nu mai există iubire, când nu mai există nimic, există, totuși, respectul de sine și încrederea că merită ceva mai bun, merită să iubească și fie iubită. Dar șocul, teama și comoditatea  o face să reacționeze precum o soție rănită, disperată, dedicată familiei.

Nu am apreciat-o pe Annie pentru că a uitat de sine, pentru că întotdeauna a fost mai important soțul, copilul, familia, stabilitatea, perfecțiunea, într-un cuvânt, orice altceva și oricine altcineva, numai ea nu. E soție, mamă, stâlpul familiei, dar este și femeie. Provocările vin și pentru că.. este nevoie să ne reamintim ceva important, doar atunci când uităm ceva esențial pentru existența noastră ca ființe umane, unice.

A doua șansă – locul și momentul potrivit oferă o nouă perspectivă

Când se vede singură într-o casă mult prea mare, Annie se simte singură, tristă și fără scăpare, căci nu poate vorbi cu nimeni despre ceea ce trăiește. Singurătatea o forțează să ia o decizie, să se gândească și la ea – nu doar la soțul plecat de acasă pentru totdeauna, nu doar la fiica plecată departe pentru o perioadă.

Annie retrăiește amintiri, resimte emoțiile trecutului și acționează fără să se gândească prea mult la ceea ce face. Pornește pe drumul spre trecut – acolo unde speră să se regăsească, să i se vindece rănile, să poată accepta noua ei viață și a se pregăti pentru momentul în care va spune adevărul fiicei sale, Natalie.

Reîntâlnirea cu trecutul, cu oameni și locurile natale, cu tatăl ei și cu amintirile ei, o ajută pe Annie să se refacă, să-și restabilească echilibrul emoțional, să-și acorde atenție, importantă, să se pună în valoare. Ușor, ușor realizează că trădarea nu mai doare atât de tare, că poate accepta plecarea celui cu care a împărțit ultimii douăzeci de ani.

Se spune că timpul vindecă orice rană, dar cred că și plecarea și detașarea de situația ce rănește, depărtarea fizică de noua realitate,  schimbată brusc. Ruperea totală de tot, ajută, dar pe Annie o ajută și mai mult atitudinea pe care o adoptă față de sine. În ultimii zeci de ani, ea nu face altceva decât să fie alături de ceilalți, să-i mulțumească pe cei de alături, să le dea totul lor – ea mulțumindu-se cu fericirea familiei.

La un moment dat, Annie a noastră reușește să înțeleagă cât de mult s-a ignorat, cât de des a renunțat la sine, cât de tare s-a umilit în fața lui Blake, dar și cât de tare a suferit ea – fix atunci când credea că este fericită. Mai bine mai târziu decât niciodată, nu?

În locul în care a copilărit, Annie se reîntâlnește cu Nick Delacroix, bărbatul care nu se chinuie deloc să o redescopere, să o arate actualei Annie pe adevărata femeie ce răspunde la acest prenume. Redescoperă și ea cât de multă bucurie poate să simtă atunci când trăiește simplu, când se implică doar în ceea ce îi face plăcere, când are timp și pentru ea – alături de Blake nu se mai simțea importantă, nu mai avea un un drum al ei, nu mai avea un scop personal, era doar soție și mamă, era mereu disponibilă pentru alții.

În fața unei decizii grele, un rol important îl are și tatăl ei, Hank. El e omul care trăiește simplu, a trăit mult timp departe de fiica lui, nu știe cum a fost viața ei în tot acest timp, dar tată fiind, o sfătuiește pe fiica lui să nu se grăbească, să se gândească la familie, căci Blanke își va reveni. Nu știu cât de mult a greșit tatăl, dar nu-l pot acuza de egoism pentru sfatul dat fiicei, însă Annie trebuia să știe când e gata și când nu mai poate da înapoi, din respect pentru ea, nu din alt motiv, căci, până la urmă contează și ea, nu doar copilul – mult mai matur în gândire decât ea, cu o logică sănătoasă. Și evident, nu conta Blake, el deja alegându-și viitorul. Acum și ea, femeia, mama și fosta soție, are același drept.

A doua șansă, Kristin Hannah este despre puterea de a o lua de la capăt, despre vindecare și redescoperirea vieții – la o vârstă la care alții aleg doar confortul. Este povestea care spune clar că ai dreptul să greșești, să iei decizii mănată de conștiință, nu de ceea ce-ți urlă sufletul, ai dreptul să pui punct și să continui să mergi pe drumul tău – departe de ceea ce ar fi fost corect, de ceea ce era bine pentru ceilalți, dar aproape de tine.

A doua șansă – roata se întoarce, decizia îți aparține

Fericirea lui Annie este în mâna ei, dar realitatea cu care nu și-a încheiat socotelile revine, iar sufletul ei este tulburat din nou, promisiunile sună chiar bine, dar oare ce spun rănile? Cei 10 ani de secrete și minciuni, de viață dublă au oare un cuvânt de spus în toată situația femeii Annie?

Regretele vor exista mereu, promisiuni se vor face întotdeauna, dar atunci când, ca bărbat, revii asupra deciziei tale de a abandona persoanele dragi, nu greșești neapărat – încercarea moarte n-are, dar motivele nu au nicio treabă cu iubirea și respectul, ci cu propriile răni și cu faptul că ai pierdut deja ceea ce credeai că vei avea de acum înainte.

Ce va face Annie și cine o va ajuta să ia decizia finală? Despre ce șansă e vorba? Va accepta Natalie adevărul despre propria familie? Sunt întrebări la care vei găsi răspuns, te asigur – și vei înțelege de ce e nevoie să pui punct, să nu te mai întorci și să îți acorzi o a doua șansă.

A doua șansă, Kristin Hannah este povestea în care multe femei se pot recunoaște, se pot regăsi, dar și mai multe, pot găsi puterea de a se decide asupra propriei vieți. Uneori.. degeaba acorzi tuturor o a doua șansă, dacă întotdeauna uiți de tine, te pui pe ultimul loc în propria viață și te tratezi singură ca pe un nimeni.

A doua șansă, Kristin Hannah a apărut la Lira, imprint al Editurii Litera, dar a fost reeditată în Colecția Blue Moon, în anul 2017. Cartea A doua șansă, Kristin Hannah poate fi cumpărată de aici.

Lectură plăcută!

Comments

15 martie 2019 at 12:45 PM

Mi-a plăcut acest roman. Nu este cel mai bun, dar este emoționant



Teodora
15 mai 2019 at 4:51 PM

Am citit-o atunci când a apărut la chioșc, mi-a plăcut, o lecție de viață.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: