You cannot copy content of this page

Carte de identitate, Sanda Nicola (Storia Books) – Recenzie

Carte de identitate m-a pus serios pe gânduri. Nu la modul grav, dar nu am putut să nu mă întreb ”Cum ar fi dacă..?”. Pe bune, cum ar fi dacă veșnicele cărțile de identitate din plastic dur și pline de informații ar fi înlocuite? Înlocuite cu o carte – care să ascundă între paginile ei povestea vieții noastre. Am fi deschiși să ne arătăm povestea care ne face unici, care ne găsește printre atâtea alte suflete, fără să fie nevoie de cod numeric personal. Suntem o înșiruire de cifre sau emoție, viață și poveste?

Carte de identitate – cea cu file multe, ar arăta de câte ori am căzut, ne-am împiedicat și ne-am zdruncinat pe drumul vieții, dar și mai clar ar fi, de câte ori am reușit să ne ridicăm și să mergem mai departe, oricât de greu ne-ar fi fost. O astfel de carte de identitate ne-ar arăta și mai clar unicitatea, personalitatea, puterea și luptele pe care le-am dus pentru a ajunge unde suntem acum.

Carte de identitate scrisă de Sanda Nicola e precum o oglindă dublă.  Pe o parte a oglinzii o vedem pe Sanda, așa cum este ea, pe cealaltă parte ne vedem pe noi. Pentru că este imposibil să nu te regăsești, măcar puțin în povestea ei de viață.

Carte de identitate – despre viață, pur și simplu

Despre viața unui om pe care l-am văzut foarte mult pe sticlă. Și totul mi se părea perfect la ea. De la fizic, la suflet și înapoi la meseria pe care o ducea pe ea atât de departe. Dar sticla nu arată deloc durerile sufletești, nu arată nici monștri cu care se poate război cineva întotdeauna. Chiar și atunci când îți zâmbește frumos în fiecare live.

Este despre ea, cea despre care nu aveai cum să o cunoști atât de bine fără ajutorul acestei cărți. Căci dincolo de zâmbetul perfect, de ținuta impecabilă și jobul ideal, Sanda Nicola e un om ca oricare alt om. Cu dorințe, vise, temeri, traume, momente grele, adevăruri dureroase și realitate întunecată.

Despre viața ei de zi cu zi, dincolo de sticlă, de publicul ce o urmărea zi de zi la televizor sau prin transmisiunile în direct, făcute din toată lumea. Dacă un om apare pe sticlă și pare perfect, crede-mă, doar pare. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu tine imediat după ce ți s-a terminat încă o zi de muncă în văzut tuturor. Nimeni nu știe cât plângi acasă în pernă, cât de greu e să te ridici din pat după o nouă pierdere.

Aparențele spun o poveste, realitatea e cea care bate orice scenariu

Când totul pare că în viața Sandei Nicola se așează, vin alte și alte provocări. Dacă am apreciat-o la televizor, după lectura cărții am apreciat-o și mai tare. Nu a avut o viață ușoară deloc – să îmi spună cineva că viața lui e roz mereu și-l cred, dar a știut mereu să meargă mai departe.

E un model de urmat, deși, mi-e foarte clar că nu ăsta îi este scopul principal cu această carte. E un munte de putere, care a reușit. Și încurajează numai prin simplu fapt că există, că a trecut peste fiecare încercare. E o învingătoare – orice ar spune ea sau altcineva.

Sanda Nicola s-a luptat mult cu acceptarea de sine și a adevărului care l-a aflat întâmplător. S-a luptat cu pierderile ireparabile, cu atacurile de panică și temerile monstruoase. Cu momente grele și regăsirea credinței și a puterii de a înfrunta fiecare furtună din viața ei.

Carte de identitate – sacrificii pe bandă rulantă pentru a reuși

Sunt momente în care chiar mă întreb dacă o diplomă vorbește despre locul în care trebuie să fim. Dacă doar o diplomă ne poate asigura un anumit loc de muncă. De ce naiba nu se ia în calcul și sacrificiile pe care le facem pentru a fi acolo? De ce nu se ia în seamă efortul și la ce anume a fost nevoie să renunțăm pentru a fi acolo unde suntem?

Sanda Nicolo a lucrat pe la multe televiziuni. Ai văzut-o la multe posturi de  televiziune. A ajuns acolo prin muncă asiduă, eforturi și a renunțat la planuri și multe facultăți. Da, era la televizor, dar nu avea studii superioare. Nu pentru că nu voia, ci pentru că munca și dorința de a arăta că poate, studiul cădea mereu pe loc secund. Asta nu spune nimic?

De ce ar vorbi mult mai bine o diplomă despre ce știi să faci și unde meriți să fii? De ce să vorbească o hârtie și să te caracterizeze o bucată de plastic? De ce să nu vorbească  experiența în câmpul muncii? Retoric mă întreb de ce contează mai mult doar ceea ce ar trebui să cântărească mai puțin? Și să încline balanța fără să fie nevoie de dovezi care să-i conteste veridicitatea?

Evenimente dure transformă sufletul pentru totdeauna

Și la noi, în viața celor care nu ne vedem pe sticlă, evenimentele dure ne transformă total. Ei bine, și Sanda Nicola e tot om, ce să vezi? E adevărat! E un simplu om, ca fiecare dintre noi. Și dacă a apărut la televizor.. nu înseamnă că a fost scutită de necazuri și evenimente care au scos la iveală omul de astăzi.

Să suferi o pierdere care să-ți smulgă viața din propriul corp nu e un eveniment exclusiv pentru alții, să suferi nu este doar pentru cei care trăiesc departe de viața publică. Să fii acolo, în locul în care au pierit oameni – deși s-au luptat pentru viața lor, să fii acolo unde boala nu cruță pe nimeni- chit că ești rege, chit că ești Papă, să ai probleme și să te revolți  în fața vieții, nu este tipic unora și anormal altora.

Să vrei să reușești nu depinde de apariția la televizor, nu ține de numele de familie pe care-l ai. Primești o șansă, dar nu e unica – depinde doar de tine dacă mai accepți să continui, să o iei de la zero. O separare nu înseamnă sfârșitul vieții sau semnarea condamnării personale la nefericire.

Până la urmă, viața îți dă și ceea ce îi ceri, nu-ți dă numai ce vrea ea. Dacă nu ceri, atunci nu știe ce să-i ofere. Și totuși, îți dăruiește multe. Dacă darul nu e pe placul tău, îndrăznește, visează, cere. Cam așa o văd eu acum pe Sanda Nicola – o luptătoare! Care a știut că doar înainte e drumul ei. Și-a pus pe pauză multe vise, dar nu a renunțat. A visat să ajungă sus, cât mai departe prin forțe proprii. Și a reușit.

Persoană publică nu înseamnă scutire sigură de la suferință

Și de ce am fugi de suferință? Nu fericirea te ajută să evoluezi! Nu fericirea te face să-ți dorești să fii în altă parte, făcând altceva, având pe altcineva alături. Nu doar fericirea aduce miracolele în viața omului. Nu fericirea aduce schimbarea.

***

Editura Storia Books unde a apărut Carte de identitate, Sanda Nicola mi-a dăruit oportunitatea de a ajunge la sufletul unui om care nu știu dacă îl voi vedea vreodată în carne și oase. Dar sunt fericită că am citit această carte – o poartă spre adevărata Sanda Nicola.

Regret că nu am cit mai multe apariții literare de la această editură, dar odată ce am cunoscut O fată în bucăți, mi-am promis că.. mă voi întâlni mai des cu poveștile și personajele Storia. Simt nevoia să le cunosc și să le descopăr emoțiile

Author

laura.apetroaie@gmail.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: