Alekzandre, A. Stephanie (Bookzone) – Recenzie

Alekzandre este prima mea întâlnire cu autoarea A. Stephanie. Cele două volume ale cărții au apărut la editura Bookzone. Dacă o recomand? Mai mult ca sigur! O recomand tuturor iubitorilor de lectură, dar în special acelor cititori care vor o poveste de viață, vor emoție și celor care se bucură de poveștile autorilor români contemporani. E povestea care-ți ajunge la suflet în doar câteva pagini.

A Stephanie a mai scris romanului Malakai. Povestea unui tânăr ce suferă de tulburare de personalitate bordeline – persoanele ce suferă de această tulburare de personalitate au parte de schimbări bruște de dispoziție, devine impulsiv. Devine temător, nu știi ce reacții va avea la cele mai banale schimbări. Pe el îl întâlnim și în povestea lui Alek și are un rol important în viața protagoniștilor.

Când viața ți-a pregătit ceva, fii sigur de faptul că va face totul ca să ajungi să trăiești tot ce ți-a pregătit. Indiferent prin ce foc vei trece, chiar dacă furtunile vor fi reci, vei trece prin tot. Și peste tot ce a fost rău pentru a primi răsplata: o realitate la care nici măcar nu ai îndrăznit să visezi. Alekzandre e genul de tip care nu are cum să treacă neobservat. E o persoană vizibilă, în ciuda dorinței sale de a nu atrage atenția în niciun fel. Arată bine la exterior, dar interiorul său are nevoie de ”reparații capitale”.

Alekzandre – necunoscutul care te salvează

Cine crezi că-l va ajuta? Ai putea crede că un adevărat ajutor este prietenul său Malakai. Dacă tu crezi că doar el îl poate ajuta pe Alek, atunci te înșeli.  Îi va schimba total viața, ”fata cu veștile rele”, cea care îl anunță că e timpul să se despartă de cineva drag. Alek nu arată deloc întunericul ce îl poartă în interior. Imaginea exterioară denotă putere, siguranță. Are personalitate și pare să nu-l miște nimic. Oare care e povestea lui și ce secret tăinuiește împreună cu Malakai?

Deși o numește ”fata cu veștile rele”, tocmai această necunoscută, îi schimbă total perspectiva asupra vieții. Necunoscutul salvează, chiar și atunci când habar nu ai de ce în viața ta a fost nevoie de o astfel de persoană. Nici Alek nu pricepe, motiv pentru care o tot respinge, o ironizează – orice, dar nu îi este deloc indiferență.

Uneori e nevoie ca tot ce doare în sufletul omului, tot ce îl face să fie altfel decât simte, să iasă la lumină. Pentru Alek nu e comodă schimbarea, dar Zhavia apasă pe butoane interioare și magia se produce. Ai putea crede că nu au cum să reziste împreună nici măcar cinci minute, dar contrastele se atrag întotdeauna. Alek nu zâmbește, Zhavia te molipsește imediat cu dispoziția și zâmbetul ei. Suferința din trecut îl urmărește și acum, pe ea o trezește la realitate adevărul descoperit: este înșelată. Nu doar de iubit, ci și de cea mai bună prietenă.

Du-te-ncolo, vino-ncoace, lasă-mă și nu-mi da pace

La început, relația dintre Zhavia și Alek este o joacă de-a șoarecele și pisica. Sunt diferiți, abia pot respira aerul aceleiași încăperi și când își vorbesc – de nevoie și forțați de împrejurări, căci petrec zile bune împreună, Alek e mereu cu ochii dați peste cap, în defensivă. Zhavia habar nu are cum să se comporte în preajma lui, dar nu renunță.

Tot ce se întâmplă între ei e precum în zicala ”Dute-ncolo, vino-ncoace, lasă-mă și nu-mi da pace”. Nu se agreează, dar parcă se caută. Și normal că se găsesc. Și se completează. Și sunt atât de frumoși împreună. Dar vor înțelege asta doar atunci când vor fi pregătiți să recunoască atracția dintre ei.

Își tot spun că nu se suportă, dar realitatea e alta. Se caută pentru că fiecare are ceea ce lipsește celuilalt. Până și poveștile lor, trecutul lor se unește într-un punct. Se aseamănă atât de bine. Suferința îi unește și apropie pe nesimțite. Ce s-a întâmplat cu el în trecut de s-a schimbat așa de tare și ce a pățit ea de poartă mereu inelul de castitate?

Alekzandre – îndrăznește să speri la un nou început

Relația lor e un nou început, o nouă șansă dăruită fiecăruia dintre ei. Li se arată că. în viață, te poți și încruta – așa cum face Zhavia când e lângă ”băiatul cu veștile bune”, dar poți să zâmbești cu adevărat – așa cum face Alex atunci când e în preajma superbei fete.

Viața nu se termină când ți se arată adevărul sau când două persoane dragi îți încheie misiunea pe pământ. Dar până să accepți adevărul fără să te învinovățești, e cale atât de lungă. E atât de mult de eliberat, de acceptat și iertat. Se tem reciproc de momentul în care adevăratul lor fel de a fi nu va mai putea fi ascuns sub o mască. O folosesc pentru a se proteja, pentru a fi în siguranță.

O poveste de iubire a pornit pe piciorul greșit, dar asta nu înseamnă că nu va fi totul bine, că lucrurile nu se vor aranja, că Zhav și Alek nu vor putea fi împreună – în ciuda castității promise. Atunci când sunt unul lângă altul, niciunul dintre ei nu mai e cu garda sus, nu se gândește la ce va fi și nici nu vor să renunțe la modul lor de a se apropia și de a trăi povestea aceasta de viață.

Când rău este, de fapt, cel mai mare bine de care ai nevoie

Citind Alekzandre m-am convins, încă o dată în plus, de faptul că oamenii sunt minuni. Indiferent de cum sunt ei etichetați, indiferent de ceea ce fac ei în viața celorlalți. Oamenii sunt minunile de care avem nevoie mereu în viața noastră. În viața celor doi minunile s-au produs în momentul în care s-au auzit la telefon. E nevoie de un haos total, de vești rele pentru amândoi – ca viața lor să se reașeze pe făgașul firesc. Pentru ca ei să poată crede că totul e posibil, că se pot vindeca. Și o pot lua de la capăt. Un nou început împreună. Ce poate fi mai frumos?

Numai cel care suferă îl recunoaște pe cel care vrea să-și ascundă suferința. Numai cel care suferă și știe cum e, va căuta să vindece pe celălalt. Sau să protejeze pe cineva de o suferință imensă.

Când Alek e din nou pe marginea prăpastiei, povestea din trecut nu se repetă, căci Zhav este acolo și înțelege că nu mai este singur și că vor putea trece peste orice împreună. Dacă nici asta nu e iubirea, atunci am trăit degeaba și lumea nu ar mai exista.

Îmi doresc foarte mult să citesc și Malakai, ca să cunosc și mai bine personajele care m-au cucerit. Alek  este o enigmă fermecătoare, iar Malakai e omul cu o voință de fier.

Alekzandre aduce vindecarea, nu doar partenerei lui, ci și celor care se bucură de povestea lui. Alekzandre arată că nu există imposibil, ci doar minuni care pot schimba viața oricui.

Lectură plăcută cu Bookzone!

Author

laura.apetroaie@gmail.com

Comments



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You cannot copy content of this page
%d blogeri au apreciat: