Ce mai citim până la finalul anului – tag literar
Ce mai citim până la finalul anului este un gen de pre-inventar literar înainte de balanța finală pentru 2019. Am mai spus eu că am avut planuri literare mărețe anul acesta, dar au fost prea îndrăznețe. Mi-aș fi dorit să citesc 100 de cărți, dar sunt prea departe de acest număr ca să reușesc. Nu regret că am eșuat, regret doar că oboseala și-a spus cuvântul de prea multe ori.
Citesc de plăcere, pentru relaxare sau pentru a permite lucrurilor să se așeze. Citesc în timpul liber sau oricând simt că m-aș bucura povestea pe care o port cu mine în geantă oricând. Mă bucur de lectură seara, dimineața sau în nopțile în care nu pot să dorm. Decât să mă chinui să adorm, mai bine citesc puțin. După lectură, ochii îmi obosesc și cad într-un somn revitalizant.
Mi-ar fi plăcut să mă autodepășesc, să mai adaug ceva cărți la lista de lecturi 2019, dar nu-mi place să forțez și nici să trag de mine atunci când vine vorba de cărți. Ideea e să evoluez cu lecturile, nu să stagnez. Nu vreau să transform pasiunea aceasta într-o corvoadă.
Ce mai citim până la finalul anului – lecturi amânate
Aș vrea să citesc toate acele cărți amânate ani la rând, amânate în detrimentul altor lecturi. Mai noi sau mai vechi toate ar merita citite. Tare mult mi-ar fi plăcut un maraton de lectură cu mai multe persoane – ca să fiu și mai motivată să citesc.
Am o mulțime de lecturi amânate mult prea mult, iar eu iar ajung la final de an să am regrete că nu m-am ținut de promisiune. Mereu spun că nu o să mai amân, că am să citesc tot ce am în plan. Întotdeauna spun ”Anul acesta voi citi și asta, dar și asta, asta și asta”. Promisiunea e respectată, dar într-o măsură atât de mică, încăt mi-e jenă de cărțile care încă mă așteaptă.
Există vreo carte pe care ai început-o anul acesta și pe care vrei să o termini până la sfârșitul anului?
Numai una? Glumești, nu-i așa? Ca de fiecare dată eu am mult mai multe. Mereu îmi doresc un decembrie în care să dobor recordul literar (nu o voi face nici anul ăsta), dar mereu apare câte ceva. Migrenă, oboseală. Și lectura pică mereu pe locul doi în viața mea.
Lecturi în plan, bucurii nemăsurate
Și ca să răspund la întrebarea din tag. Da, am câteva cărți pe care aș vrea să le termin până la final de an. Și dacă nu le voi citi pe toate, sper să citesc măcar o parte din ele.
- Marele Gatsby, Scott Fitzgerald
- Femeia la 1000 °C, Hallgrimur Helgason
- Caz închis, Stelian Tănase
- Elevul Dima dintr-a șaptea, Mihail Drumeș
- Diabolic, Theo Anghel
Ai vreo carte iernatică, care să îți facă trecerea către finalul anului?
Nu. Și nici nu am în plan ca Anul Nou să mă prindă citind o carte iernatică. Asta spun acum când scriu, dar mai știi? Niciodată nu știu care va fi următoarea carte pe care o voi alege. Totuși ca să fiu în temă cu întrebarea, o carte perfectă pentru anul ce vine este Sinucidere fericită și la mulți ani, Sophie de Villenoisy.
Fiecare carte are timpul ei și lectura acesteia depinde doar de starea mea
Din acest motiv nu am putut să mă țin de nicio listă cu cărți de citit. În nicio lună a acestui an, deși mi-am făcut un plan, nu m-am ținut de el. În alegerea lecturilor, starea mea de spirit are un cuvânt de spun. Unul definitoriu. Nu pot altfel. Și nici nu vreau altfel.
Dacă aș face alegerea ținând cont de altceva, cel mai probabil, aș trage de mine să termin de citit. Nu vreau să risc prea mult: nu vreau să citesc fără să simt sau să înțeleg ceea ce citesc. Ce rost ar mai avea lectura? Refuz categoric să transform pasiunea pentru cărți și lectură într-o corvoadă.
Cantitate sau calitate? Pentru mine, calitate. Abia apoi cantitate. Nu pot să spun că am citit doar cărți de nota 10. Sau numai cărți groase și cu greutate. Cumva, echilibrez balanța. Și cărți ușoare, clasice, contemporane. Dar tot de starea mea țin cont.
Ce mai citim până la finalul anului – am eșuat și de data asta
Cele 100 de cărți de citit sunt, de fapt, vreo 70 sau puțin peste 70. În doar câțiva ani am reușit să-mi completez 100% proiectul literar al anului ce se încheie. Din păcate! Sunt cumva tristă pentru nereușita mea, dar având în vedere că.. mai am și viață, e bine așa. E bine și așa. GoodReads spune că am citit 61 de cărți până acum, dar nu-s toate cărțile citite de mine în 2019.
Numărul real este 69. Voi mai citi câteva până la final, sunt sigură. Eșecul nu va fi prea mare, după cum vezi. Totuși, se putea mai bine. Eu puteam mai bine. Data viitoare va fi mult mai bine.
Eșecul total ar fi fost doar dacă nu citeam deloc. Sau citeam și mai puțin de zece cărți. 70+ cărți citite în 12 luni nu-i chiar de lepădat. Sesizezi că eu mă cert pe mine, ca apoi, tot eu să mă consolez? (zâmbet pe toată fața).
Tag-ul întrebărilor literare la final de an
Mai am și câteva întrebări la care aș vrea să răspund în acest articol. Mereu mă întind la scris, mă ia valul entuziasmului și scriu și mai mult. Nu vreau să plictisesc și mă așteaptă și cartea.
Există vreo apariție nouă pe care încă o aștepți?
Sincer nu. Tot ce apare nou și-mi atrage atenția e notat într-o listă de dorințe literare. O trec acolo abia după ce știu sigur că a apărut la noi. Văd cărți netraduse, simt fiorii bucuriei, dar fericirea e abia când apare în România. Ca să știu că o pot avea cândva la mine în bibliotecă.
Planuri pentru decembrie
Numește trei cărți pe care vrei să le citești până la finalul anului.
Nu știu dacă o să reușesc să le citesc, dar cele trei cărți de care aș vrea să mă bucur până la final de Decembrie sunt: Înainte de noi, Anna Todd. De ce? Ca să termin seria asta, să știu că e gata, că o pot declara citită în totalitate și să le pot înapoia prietenei mele. O scânteie de viață, Jodi Picoult. De ce? Mi-am dorit foarte tare această carte ca să o mai las în teancul cu necitite. Prea am auzit păreri bune despre carte și stilul autoarei. Și pentru că ar fi prima întâlnire cu autoarea și abia aștept să văd cum mi se va părea.
Povești cu dichis, Valentina Mihaela Ghinea. De ce? E perfectă pentru a fi dăruită de sărbători. Vreau să scriu și un articol cu daruri literare. Mai pun una pentru că mereu vreau mai mult de la mine. Omul a uitat că trebuie să moară, Ioana Trif. De ce? Curiozitatea e foarte mare.
Ce mai citim până la finalul anului – dorința de a te autodepăși
Nu știu la tine cum e, dar la mine va exista întotdeauna dorința de a mă autodepăși de a face mai mult decât îmi propun. O fi de bine, o fi de rău? Nu știu, știu că asta sunt de când mă știu și leac nu mai am.
Crezi că există vreo carte care te mai poate impresiona, devenind cea mai bună carte pe care ai citit-o anul acesta?
Prefer să mă las surprinsă de cărțile pe care le voi citi. Am învățat să nu mai am așteptări foarte mari. De fiecare dată când m-am entuziasmat și-am zis că va fi cea mai cea lectură, la final, m-am dovedit a fi ușor dezamăgită. Voi citi și voi vedea cum va fi. Bine că nu mai e mult până voi afla răspunsul.
Motivația pentru a citi se află în tine, apoi în afara ta
Ai început deja să îți faci planuri de lectură pentru 2020?
Da. Deja am acceptat o provocare literară pentru 2020. Nu am ales eu cărțile, dar știu că voi avea de citit, conform provocării 20 de cărți. Plus încă 12 pentru fiecare lună a anului ce vine. În 2020 voi citi cel puțin 32 de cărți. De fapt, niciodată de când citesc în mod constant, nu am avut mai puțin de 50 de cărți terminate.
Ce mai citim până la finalul anului și balanța a fost deja întocmită. Vei găsi pe blog și articolul final, cu cele mai bune cărți citite în acest an. Citește tot ce simți, tot ce vrei și știi că îți va aduce bucurie în suflet. Citește fără să ții cont de părerile celor din jur.
Am preluat tag-ul de la 4fără15, iar acum aștept să văd dacă o va accepta cineva. Ține-mă la curent dacă te-am motivat să răspunzi și tu acestei provocări.
Lecturi plăcute!
Comments
Nu-mi spune că n-ai citit încă „Elevul Dima dintr-a șaptea”!
Cartea asta umbla doar pe sub mână la mine în liceu (mă refer la anii ’80). O vânam mai ceva decât pe „Shogun”-ul lui Clavell.
🙂
Nu am citit încă acest roman. Da, toată lumea l-a citit, dar nu și eu. Asta este.