Primăvara pare să-și fi intrat în drepturi, spre marea bucurie a tuturor. Cu 21 de grade în termometre, cu ramurile pomilor plini de muguri ce stau  să plesnească zâmbind la soare, cu cerul de-un albastru marin, sufletul meu înflorește. Primăvara de afară aduce primăvara și în suflet, dar și pe chipul meu. E primăvară și-n gândul meu, iar în programul meu zilnic adie un vânt proaspăt cu mireasmă de entuziasm, energie, productivitate și rezultate mulțumitoare.

Azi m-am uitat în oglindă și mi-am zis: ”Azi ești mai bună decât ai fost ieri” și, pe cuvântul meu de om, chiar așa este. Sau tind spre asta.  Și primăvara – cu astenia ei și cu tot, mă ajută cel mai mult să împlinesc acest scop măreț, într-o zi de marți – zi în care vreau doar ceasuri bune, extrem de creative, eficiente și benefice pentru mine.

Caut primăvara și în emoțiile mele și sunt sigură că fiecare acțiune a mea evidențiază, pas cu pas, ceea ce simt. Fiecare carte citită în această primăvară magică, va reuși să scoată la iveală tot ce este bun în mine, tot ce trebuie vindecat și tot ce aș putea îmbunătăți în viața mea, astfel încât să devin un om mai bun. Mai bun decât în trecut.

Sunt o visătoare incurabilă, iar cărțile îmi creionează mereu dorințe greu de păstrat în suflet, sub lacătul imposibilului. Îmi păstrez speranța în viitor – unul de poveste, dar care nu e scris în nicio altă carte.

Primăvara – Iubind viitorul din visul imposibil

Vreau să-ți spun o poveste.

A fost odată ca niciodată o fată care visa, mai mult decât oricine, la viitorul ei de vis. I se spunea mereu că nu poate, că e greu, că ea nu are nevoie, că are totul. Avea totul, neavând nimic din ceea ce își dorea cu adevărat. Avea totul, neavând nimic din ceea ce ar fi făcut-o cu adevărat fericită.

Anii au trecut, fata a crescut și, odată cu ea, dorința ei a devenit mai puternică, mai greu de smuls din sufletul ei. Nimic nu îi spunea nici să renunțe, nici să viseze. A ales doar să creadă în continuare în Univers, să-și picteze viitorul departe de realitate, în tăcere absolută. Doar pentru ea. Florile au schimbat peisajul de atâtea ori. S-au uscat de fiecare dată și-au înflorit iar, pomii și-au dăruit podoaba colorată pământului, fără tristețe, de fiecare dată când a fost nevoie. Natura și-a urmat cursul, fata și-a urmat inima și a ajutat la înflorirea visului ei. L-a iubit cu toată puterea, l-a îmbunătățit zilnic și niciunul nu a renunțat. Cândva, fata și visul ei vor trăi în aceeași realitate. Niciunul dintre ei nu vor accepta să fie altfel.

Primăvară în altă parte – asta îmi doresc?

Nu vreau primăvară în altă parte,  nici măcar Primăvară în Toscana nu-mi doresc. Vreau mai mult, mult mai mult decât o primăvară. Hai să vedem cum continuă povestea acestui vis.

Ea știe că a venit aici într-un corp puțin defect. Știe că defectul ăsta se vede și o limitează. Dar o lasă să viseze. Nimeni nu o poate opri să facă asta, să-și dorească, la fel ca orice ființă bipedă și cu suflet.

Fata din povestea asta vrea o casă pe care să o transforme în ACASĂ, alături de familia ei.  – unde Dragostea florii de bujor să persiste, să reziste și să parfumeze viața lor pentru totdeauna.

Pentru ea, ACASĂ este într-un loc nou, construit exact așa cum își dorește ea (și jumătatea ei perfectă), înconjurată de iubire, de râsete, de frumusețea naturii și a celor pe care îi iubește atât de mult.

ACASĂ e munca lor, din visul lor Florile de la mansardă nu lipsesc niciodată, trandafirii la fel, iar florile de tei o găsesc mereu îmbrățișată de cel pe care îl numește soț. Florile soarelui sunt darul copiilor la zi aniversară, iar zâmbetul lor cea mai mare bucurie. Asta înseamnă FERICIRE.

Acasă la ei e Livada cu vișini și  o adevărată Reverie cu flori de cireș.  Își trăiește fiecare zi în grădină, bucurându-se de realitate, de iubirea ce-i unește.  Micul colțișor de Rai, împodobit cu cele mai frumoase flori: bujori suavi, regina nopții imposibil de uitat, zambile și lalele. Își dorește să elucideze Secretele orhideei și să umple casa și sufletul cu frumusețea și culorile ei.

Primăvara – Poveste cu final necunoscut

Nu se știe dacă această poveste va deveni realitate. Nu se poate spune nici măcar dacă totul se va petrece exact așa cum stă scris aici. Ce urmează? S-ar putea întâmpla orice. Chiar și asta: să fie totul mai frumos decât ar fi putut să viseze și să-și dorească visătoarea.

Când înfloresc caișii, povestea din CASA plină de iubire va continua să se scrie și să surprindă protagoniștii.

Nu încalec nicio șa, căci povestea asta nu-i deloc așa!