Sunt un cititor

Andreea = prietena mea și autoarea cărții Cronica unei despărțiri, a scris ieri un articol interesant, un articol care mi-a dat de gândit, dar mi-am și adus aminte de toți prietenii mei autori – care scriu cărți interesante, foarte bune și foarte apreciate.
Mi-am amintit de prietenii mei autori – cei care mi-au dăruit munca lor, o parte din sufletul lor, din viața lor. Am mulți prieteni autori care au făcut asta, dar eu susțin autorii români. Îi susțin pe toți, nu e nevoie să-mi dea cărțile lor. Îi susțin pe toți, fără să aștept apreciere, fără să aștept laude, răsplată sau cărți.
O urmăresc pe Andreea și citesc noul ei blog, iar la articolul scris ieri, am comentat. Din nou. Am scris în comentariu jumătate de articol, dar mă bucur că mi-am spus părerea despre subiectul abordat în articol. Un articol bun, o opinie argumentată, cu care sunt de acord și o respect.
I-am spus și ei, spun și aici. Sunt un cititor cu biblioteca plină, unul cu multe cărți necitite, dar care nu se satură, nu se plictisește și nici nu încetează să cumpere cărți. Sunt un cititor atent cu cărțile, unul atent cu autorii – nu doar le citesc romanele, îi susțin, îi promovez, îi ajut (dacă pot și cum pot), le trimit și mesaje, îi motivez (cred) și mereu e transmit aprecierea și respectul meu – toți sunt demni de aprecierea și respectul meu. Pentru că și ei mă respectă.
Sunt un cititor care cumpără cărți, le citește, le promovează, le recomandă. Fac asta pe unde apuc: pe blog, pe pagină, pe grupurile dedicate cărților și lecturii, dar și în cadrul proiectului Literatura pe Tocuri – un proiect deosebit, un proiect complex, în care m-am implicat așa cum am putut și cât am putut de mult.
Sunt un cititor care cumpără, citește, promovează, susține autorii români. Citesc foarte mulți autori români și pe toți îi consider aproape de sufletul meu. De ce? Pentru că sunt oameni, pentru că îi admir, le admir curajul, îi apreciez pentru munca lor. Și le respect munca – fac asta chiar dacă nu se vede întotdeauna.
Sunt un cititor care ar cumpăra mereu cărți, care și-ar dori să aibă mereu bani de cărți, și-ar dori să cumpere și să citească foarte mute cărți pe care, nu doar le știe ca fiind bune, dar le ți simte. Tânjesc mereu după câte o carte – bine ar fi să fie doar una, dar sunt mereu multe, iar lista este mereu plină.
Sunt un cititor care pândește mereu reducerile. Și de foarte multe ori mă abțin, cu greu, să nu comand cărțile pe care mi le doresc. Sunt un cititor pasionat, dar nu întotdeauna am bani să-mi cumpăr cărți – deși aș vrea să-i am și să nu mai stau pe gânduri atunci când vreau o carte (cărți), dar m-am privat de multe ori de pasiunea mea, am înghițit în sec și… m-am prefăcut că am uitat de ceea ce-mi doream.
De ce vreau bani pentru cărți?
Pentru că doar cumpărând o carte și citind-o ajuți autorul. Dar recunosc: de foarte multe ori am renunțat la plăcerea și la acest mod de susținere..doar pentru că nu am avut bani. Am o lista infinită cu cărți ale autorilor români contemporani. Mi le doresc pe toate, dar nu mi le pot cumpăra acum. Sunt pe listă și vor fi ale mele atunci când mi le voi permite, când situația financiară îmi va permite.
Sunt un cititor fericit pentru că am foarte mulți prieteni autori. Am mai spus asta o dată, dar nu contează. Am foarte mulți prieteni în online. Îmi sunt prieteni și abia apoi sunt autori. Îmi sunt prieteni pentru că sunt oameni cu suflet, nu doar pentru că sunt autorii cărților pe care le-am citit, le voi citi sau îmi doresc să le citesc.
Am prieteni (autori) care sunt atât de buni la suflet încât îmi oferă munca lor de luni (ani), îmi oferă o parte din sufletul și viața lor. Mi-o dăruiesc. Știi cum mă simt atunci când se întâmplă asta? Mă simt ciudat, mă simt prost, rușinată, dar mă simt și mândră de mine, binecuvântată și norocoasă.
Acum să  mă explic…
Faptul că un autor îmi scrie și vrea să-mi ofere cartea lui spre lectură este un motiv de bucurie, vei spune. De acord cu tine, dar știi la ce mă gândesc? Pe de o parte, mă gândesc la faptul că eu nu am făcut nimic special ca să merit cartea gratuit. Sunt doar un biet om și un biet cititor. Iar răsplata mea e mult prea mică, neînsemnată și nu acoperă gestul lui.
Pe de altă parte, o carte îmi schimbă starea de spirit, mă bucură. Faptul că primesc o carte de la un autor..îmi spune multe – nu doar despre autor, ci și despre mine.

  • că autorul știe de ce îmi oferă cartea tocmai mie.
  • că are încredere în mine.
  • că am făcut eu ceva bun de sunt răsplătită.
  • că opinia mea cu privire la cărți..contează
  • că am un mod ciudat, dar unic în care vorbesc despre cărți.
  • că sunt și eu apreciată la rândul meu.
  • că ne susținem reciproc.
  • că suntem mai mult decât cititor și autor, suntem prieteni.

Toate acestea pentru mine contează enorm. Dacă pentru autor contează promovarea, să-i fie citită cartea, dar și opinia despre carte, dacă pentru ei contează enorm relația pe care o au cu cititorii cărților pe care scriu… și pentru mine contează enorm părerea lor despre mine, contează enorm încrederea, contează enorm relația de prietenie (de la suflet la suflet) care ne leagă.
Sunt un cititor care mulțumește prietenilor autori întotdeauna. Vă mulțumesc tuturor și acum. Am și acum câteva cărți oferite, cărți pe care am promis și promit că le voi citi. Sunt un cititor modest (și sunt modestă atunci când spun asta), care-și știe bine responsabilitățile și nu le uită.
Sunt un cititor ce se înclină în fața prietenilor și autorilor, care se va gândi mereu la faptul că nu merită cărțile gratuit, dar care se bucură că primește, se bucură că oferă seriozitate și încredere.
Sunt un cititor mulțumit și care  mulțumește. Un cititor care citește aproape orice gen de carte. Un cititor care, deși poate întârzie cu recenziile, nu uită. Uneori durează până scriu o recenzie. De ce?

  1. Pentru că nu sunt atât de nerecunoscătoare încât să scriu 30 de rânduri și atât despre cartea primită.
  2. Pentru că mie nu-mi place să spun ce e în carte, ci ce-am trăit, simțit citind cartea, ce-am descoperit despre mine și despre carte și autor..dincolo de cuvinte.
  3. Pentru că nu-mi permit să nu citesc aceste cărți, dar să le fac o prezentare, doar ca să fie.
  4. Pentru că a fi blogger nu-i ușor și a scrie recenzii nu-i floare la ureche, dar ceea ce scrii arată cine ești și cum ești.

Sunt un cititor care va primi întotdeauna cărțile celor care au încredere în el, care sunt oferite cu un scop – uneori neștiut, din motive pe care doar autorii le știu și le păstrează în sufletul lor. Sunt cea care va respecta și va prețui  munca, autorul și cartea.
Mă înclin în fața voastră, prieteni dragi.
 

Cititorul

Author

laura.apetroaie@gmail.com

Comments

8 octombrie 2016 at 8:08 PM

ai perfecta dreptate,autorii merita tot respectul pentru visele si gandurile lor pe care le pun pe hartie,si cel mai mic lucru pe care-l putem face pentru ei este sa-i citim



8 octombrie 2016 at 11:51 PM

Nu mai este nevoie să îţi spun asta, Laura, pentru că deja şti. Eşti o fiinţă minunată şi cu un suflet frumos şi imens. Mesajele tale motivaţionale m-au ajutat foarte mult. Continuă să faci ceea ce faci pentru că o faci extraordinar. Cu mare respect! :*



12 ianuarie 2017 at 12:47 PM

Îmi aduc aminte de ziua în care am lansat situl cărții. Deși aveai cartea mea, ți-o oferisem pentru impresii înainte de a-i da drumul în lume, tu ai fost prima care a cumpărat-o. Ai fost prima care a donat. Și citisei cartea de la prima scriere cu toate hibele ei (capitol după capitol)… Ești cea care a fost și a rămas aproape de proiectul Încă o dorință de atâția ani. Vei fi prima care o va avea în bibliotecă dacă va fi vreodată tipărită (am promis și nu uit) ;). Ești cititorul ideal, o prietenă dragă, un om minunat!
Mulțumesc!



Anca
12 ianuarie 2017 at 12:57 PM

Total în asentimentul tău. Mi-ar trebui un job extra numai pentru bani de cărți. Eu sunt fericita și mandra când primesc o carte a cuiva. Ma simt onorată și îndatorata. Onorata pentru ca a crezut în mine, îndatorata pentru ca autorul mi-a încredințat accesul către o bucata de suflet care îi aparține și eu trebuie sa știu cum sa ma port în lumea lui.



Nicoleta Tudor
12 ianuarie 2017 at 5:57 PM

Laura, m-ai emotinat. ti-am simtit sufletul minunat citind aceste randuri. iti multumesc pentru ca esti prietena mea, sunt fericta pentru ca esti prietena mea, sunt mandra pentru ca esti prietena mea!



12 ianuarie 2017 at 6:20 PM

Laura, ma bucur enorm ca ai scris acest articol. Imi place mult ceea ce ai spus, si modul direct in care ai explicat cum stau lucrurile. In urma atator postari, si eu am ajuns sa ma simt prost pentru ca am scris despre cartile pe care le-am citit. Si culmea, dintre toate cartile despre care am scris pe blogul meu, una singura este primita special pentru recenzie. De asemenea, o autoare foarte draga mie mi-a oferit in dar doua dintre cartile ei, pe care inca nu apucasem sa le cumpar, si m-am simtit exact asa cum ai descris in articol. In schimb, imi cumpar fiecare carte, in masura in care bugetul imi permite. Iar ceea ce scriu despre cartile pe care le citesc este exact ceea ce simt. Stiu ca am laudat cartile, le-am recomandat cu drag, si asta pentru ca asa am simtit, nu pentru ca as fi fost constransa de cineva sau ceva. Tocmai de aceea prefer sa imi cumpar cartile, ca sa nu ma simt nicicum constransa in momentul in care scriu despre cartea respectiva. Iar acolo unde am simtit nevoia sa atrag atentia asupra unor detalii legate de o anumita carte, am facut-o, cu riscul de a supara autorul, sau alti cititori carora le-a placut cartea.



    21 ianuarie 2017 at 2:09 PM

    Draga mea, eu am primit și poate voi mai primi cărți pentru recenzie. Dar niciodată nu am ”obligat” autorul să-mi dea cartea lui. Chiar și primită, recenziile sunt asumate, simțite și NU aș scrie de bine doar pentru că le-am primit pentru recenzie. Mulțumesc pentru comentariu!



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.