Am un vis, unul nu foarte ascuns având în vedere respectul și aprecierea mea sinceră pentru cărți.
Mi-am dorit mereu să fac ceva mai mult decât ceea ce fac acum, să lucrez în domeniu și să fiu plătită pentru munca mea, nu doar răsplătită pentru faptul că iubesc să citesc și respect cărțile.
Deși nu am studii în domeniu, mereu mi-am dorit să lucrez într-o librărie, biblioteca sau editură.  Dar mai ales, într-o/pentru o editură. Da, mi-aș dori enorm – asta e cea mai mare dorință a mea (bine, una dintre cele mai mari și arzătoare dorințe ale mele) să lucrez într-o editură sau pentru o editură. Dar dacă nu am studii, șansele sunt cam slabe spre deloc.
Nu numai studiile sau lipsa lor mă împiedică să lucrez acolo unde îmi doresc, dar mai exista un are impediment: distanța și imposibilitatea de a mă deplasa.
Dorința mea a reînviat în momentul în care am conștientizat faptul că aș putea lucra pe partea de online/promovare online. Da, mi-ar plăcea și asta, căci nu o singură dată mi s-a spus că aș putea/ar fi trebuit să lucrez în promovare, căci mă pricep – nu am spus-o eu, ci cei din jurul meu.
Și dacă stau bine să mă gândesc.. toți au dreptate, cuvintele au fost mereu de partea mea, mereu am știut să vorbesc și să scriu cam despre orice, dar la cărți parcă-s mai bună :). Vorbesc frumos despre ele, fără să las savoarea să se scurgă și să se piardă. Și oricum aș putea să învăț, sunt mereu deschisă și capabilă să lucrez în echipă.
Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez pentru o editură în care să nu mă simt stresată, complexată, mereu agitată și nervoasă. Mi-aș dori să fac parte dintr-o echipă veselă, comunicativă, în mijlocul căreia să mă simt liberă, veselă, plină de idei. Aș vrea să fie o editura pentru care să fac totul din și cu plăcere, fără să simt vreo secundă plictiseala sau oboseală, să mă simt mereu în vacanță, nu la muncă. Mai am puțin și-i spun numele – care nu e foarte greu de ghicit.
Deși nu am studii și situația nu prea îmi permite încă visez să-mi deschid o librărie online. Să mă pierd printre cărți și să fiu înconjurată de ele, de parfumul lor inconfundabil. Deși este mai greu visez cu ochii deschiși, iar detaliile au fost puse deja pe hârtie. Niciodată nu se știe…
Deși sunt vise mari, prefer să visez în continuare, să sper și să-mi mențin visele vii, la suprafața vieții. Poate fi imposibil orice, dar atâta vreme cât nici măcar tu nu ți permiți ție să visezi – alții oricum se vor ocupa să-mi taie aripile, dar nu contează, căci eu voi continua să visez.
Nu uita niciodată: Dacă nu visezi nimic, nu trăiești nimic. Nu trăiești deloc.