De ce citesc într-o lume în care tot devine o problemă?
E pe buzele tuturor această întrebare, iar eu am răspuns de nenumărate ori, dar parcă niciodată nu-s de ajuns motivele pentru care fac asta. În 2017, cu atât mai puțin. Acum e nevoie de alte și alte motive, altele decât îmbogățirea vocabularului și autoeducația. Astea două sunt motive bune, valoroase, dar gata. Nu, nu am citit destul pentru educația și vocabularul meu, doar simt nevoia unui upgrade.
Am citit și pentru că aveam foarte mult timp liber. A fost cel mai bun motiv prin care am descoperit că îmi place să citesc și e o activitate care mă face să zâmbesc, să mă bucur și să fiu din ce în ce mai împăcată cu mine. un motiv pentru mine. Am citit pentru a ocupa mintea cu ceva mult mai colorat decât gândurile mele negre. Acum TREBUIE să citesc pentru a mă simți bine, pentru a fi mulțumită zilnic, pentru a mă reîncărca mereu cu energie pozitivă. Dacă nu reușesc să citesc măcar 30 de pagini în fiecare zi, devin agitată și foarte irascibilă.
Lectura e o nevoie interioară, este un stil de viață, un moment de respiro, o evadare din cotidianul – devenit mult prea bătut în cuie, de la o vreme. Acum e o regăsire, un motiv de mulțumire, recunoștință, acceptare și iubire.
Cartea mă ajută să accept: realitatea, oamenii și pe mine. Pe mine și pe ei, nu îi mai critic, nu îi mai învinovățesc și nici nu mai vreau să le văd perfecțiunea.. cu acești doi ochi căprui – și ei imperfecți. Doar mă bucur că există: eu, oamenii și realitatea imperfectă și dură.
Cărțile mi-au ținut companie, mi-au estompat durerea sufletească și fizică. Mi-au alungat teama și singurătatea. Au ridicat ceața și au lăsat soarele să pătrundă în mintea și sufletul meu – ambele înghețate de confuzie.
Citesc în funcție de stare, chiar ea oferindu-mi și genul de carte care să-mi placă pentru acel moment, pentru acea călătorie literară. Citesc pentru a elimina energia negativă din jur, pentru a mă îndepărta de sursele de energie cu vibrație joasă, pentru a mă rupe cumva energetic de tot ce mă influențează și are tendința de a mă pune la pământ.
Citesc pentru că îmi place. Și îmi place diversitatea în materie de lectură. Citesc diversificat, doar ca să nu mă plictisesc, să mi se facă dor de un gen de carte, de un autor, un titlu, o copertă.
Cărțile sunt prietenele mele. Acele prietene care nu m-au dezamăgit niciodată, care mi-au stat alături atunci când nu puteam dormi, când mă durea și nu puteam vorbi cu nimeni despre ceea ce simt, când eram entuziasmată sau dezamăgită de oameni, atitudini și reacții.
Cărțile au fost cele care, deși au tăcut… le-am simțit prezența și beneficiile. Deși nu ele m-au rănit, dezamăgit, descurajat, etichetat, ci alte surse exterioare, cărțile m-au ajutat enorm în procesul de vindecare interioară, de acceptare. Mi-au oferit energie, satisfacții, răspunsuri, idei. Adăpost și siguranță pentru inima mea rănită de atâtea ori.
Mi-au fost și o sursă infinită de motivație, mi-au redat încrederea și puterea să mă ridic, să continui sau, dimpotrivă, să o iau de la capăt fără teamă. Mi-au dăruit din nou speranța și liniștea după care am tânjit de atâtea ori.
Cărțile m-au făcut să plâng, dar mi-au șters și lacrimile, mi-au alungat nervii și nevoia de a reacționa și de a lua decizii radicale. Mi-au redat culoarea peisajului interior – culori vibrante și pastelate într-un tablou pictat cu un negru-tăciune ce mă înspăimânta și pe mine, nu doar pe alții.
Tot cărțile m-au învățat să mă bucur de moment, de bucuriile mărunte, de oameni buni, cu suflete calde. M-au învățat să visez și să sper că toate dorințele mele pot să se îndeplinească. M-au încurajat să zbor fără teamă.
Ele, cărțile m-au apropiat de oameni, nu doar fizic, dar mai ales sufletește. M-au ”forțat” să mă exprim, stângaci, la început, dar și să prind curaj.. Și să o fac mai des. Din ce în ce mai des. Și din ce în ce mai bine.
Cărțile mi-au redat spațiul, dar și timpul – pe care unii îl consideră irosit atunci când citesc sau..dacă citesc.
Citesc doar ca să mă regăsesc. Ca să trăiesc și alte realități diferite. Citesc, iar modul cum scriu despre ceea ce citesc mă reprezintă și mă scoate din anonimat.
Citește de plăcere, citește cu pasiune. Lectura te va purta departe și te va readuce în realitatea ta mereu, dar întotdeauna te vei întoarce schimbat – o variantă a ta îmbunătățită.
Comments
Ce nobil! Mereu mi-au plăcut oamenii care caută altceva decât cotidianul şi monotonul în care se învârte societatea şi în valorile de neînțeles. Mă-ncântă că găsesc oameni ce percep cititul mai mult decât o modalitate de îmbogățire a vocabularului, care văd activitatea asta ca pe schimbarea stilului de viață! Mă bucur că gândeşti aşa frumos! Felicitări❤
Mulțumesc mult pentru vizită și pentru comentariul tău. Te îmbrățișez <3
O să mai vin pe aici 😉❤
Mulțumesc <3
Foarte bine surprins. Exact… avem atatea motive sa citim! Eu am tot fost intrebata… cum de scriu cand nimeni nu mai citeste? Am fost fericita sa descopar ca sunt multi de ” nimeni” in tara asta, tineri in special, care citesc si chiar citesc pe rupte 🙂 Felicitari Laura pentru articol!
Mult spor la scris!
Foarte bine surprins. Exact… avem atatea motive sa citim! Eu am tot fost intrebata… cum de scriu cand nimeni nu mai citeste? Am fost fericita sa descopar ca sunt multi de ” nimeni” in tara asta, tineri in special, care citesc si chiar citesc pe rupte 🙂 Felicitari Laura pentru articol!
Mulțumesc din suflet pentru apreciere, pentru comentariu și pentru încredere! :*