E vară răcoroasă sau respirabilă, iar mie mi-a lipsit rubrica asta – care era o  gură de aer proaspăt. Mi-a fost dor de mine, cea care scria zeci de articole pe zi. Mi-a lipsit partea de suflet pe care am așternut-o aici..Și am lăsat-o aici în momentul în care am plecat. Încă din ziua plecării mele, am continuat să spun ”Trebuie să șterg Bookcaffe-ul”, dar niciodată nu am deschis blogul pentru a-l șterge. Ziceam că trebuie, dar nu aș fi putut să-mi arunc trăirile, emoțiile, cuvintele și sufletul. A ploua și am stat ca ploaia să mă mângâie, să mă curețe, nu m-a udat deloc.
Acum: E soare, păsările ciripesc, iar norii se adună a furtună care sper să spele totul, să-mi curețe mintea, gândurile și sufletul. Să ia cu ea toată teama și îngrijorarea.
Ceva nou: Toate-s noi și vechi sunt toate. Sper încă într-o schimbare mare, într-o schimbare radicală.
Azi mă relaxez: Tare aș întreba ce este aia relaxare și cum se face. Eu nu prea mai știu să mă relaxez de ceva vreme. Dar o să caut un film și o carte ușoară care să mă ajute să mă detașez de tot ce se întâmplă în jur. Ai recomandări pentru mine? :).
Motivul ce mi-a stârnit astăzi zâmbetul sau râsul colorat: Zâmbesc mult chiar dacă forțat, cu sau fără un motiv anume.
Mi-e dor de: Mine, de el, de bunica mea, de liniște și de copilărie.
Simt lipsa:Vocii care mă liniștea mereu. De zâmbetul cristalin care mă face mereu să râd cu poftă. De cel care mă transformă într-un izvor creativ. Îmi lipsește enorm muza mea.
Regret: Faptul că nu pot ajuta așa cum îmi doresc. Că nu am o putere mai mare pentru a schimba anumite situații.
Cel mai recent cadou: Cel mai recent cadou l-am primit chiar astăzi de la cineva tare drag mie. Am ajuns astăzi cadoul minunat de la și mai minunata autoare și prietenă Camelia Cavadia. Abia aștept să citesc Măștile fricii. Mulțumesc, draga mea pentru bucuria de a te avea alături, de a te numi prietenă și de a te avea atât de aproape întotdeauna.
Evenimentul zilei: Am o aniversare la care trebuie să merg mai târziu. La care sper să ajung. Chiar sper să pot ieși din labirintul în care mă aflu.
Veste de departe: Să te aud pe tine. Cu cete mai lauzi? Abia aștept să-ți citesc toate comentariile. Și să mă bucur cu tine și pentru tine.
Mi-am amintit de: Căutările și dorințele mele.
Ascult:

Ce mai citesc: Doar cărți. Doar pentru ele am timp. Deși ele sunt atât de multe, iar timpul parcă e din ce în ce mai puțin. Recitesc Am murit din fericire. Întoarcerea, de Theo Anghel, citesc Elsa, de Florina Sanda Cojocaru, iar în plimbările mele mă însoțește  Legenda, Marie Lu. Am activitate intensă, nu? :).
Sunt recunoscătoare: Pentru tot și toate. Toate bune. Și toate mai puțin bune.
Mulțumesc: Tatălui Meu Bun pentru faptul că mă ajută în tot și că se ocupă de problemele mele – la care eu nu găsesc/nu văd nici o rezolvare.
M-am supărat: O să-mi treacă. Nici  nu poate fi altfel :).
Pe unde am mai umblat: Din cameră în curte. Din curte în cameră. Se pune? Serios. Nu am fost nicăieri mai departe de oraș.
Ce m-a înduioșat:Pe mine la cei din jur, totul. Mă întreb dacă cei din jurul meu au fost înduioșați de ceva la mine în ultima perioadă.
Planuri pentru viitorul apropiat: Reîmprietenirea mea cu ele, cuvintele. În rest..Nu știu nimic, nu am plănuit nimic.
Nu știu cum se vede din afară, dar sunt bine. În ciuda stresului, a agitației, a situațiilor limită și contra cronometru, eu sunt bine.
Tu cum ești? Ce mai faci? 🙂