A trecut ceva timp de când nu am mai trecut pe aici. Mi-e dor de tot ce înseamnă Bookcaffe, mi-e dor să scriu despre tot și toate. Mi-e dor să împart totul, să scad supărările și să rămân cu bucuriile, lecțiile, gândurile bune, puterea, iubirea, iertarea, zâmbetul, prietenia.
Mi-e dor de mine. Aceeași Laura. Sunt. Dar toată perioada asta de absență e benefică și mi-e atât de necesară, căci am nevoie să învăț și să-mi reamintesc lecții importante despre mine și viața mea. Mi-e atât de necesară pauza asta ”forțată”, căci trebuie să mă regăsesc, să descopăr cât de puternică sunt, cât de iubită sunt și cât de fericită merit să fiu.
Mi-e dor de cărți – citesc mai rar, de oameni, de cuvinte. De tot și toate. Dar toate vor reveni la normal, dar ce este normalul? Sunt bine. Și eu. Și noua Laura.
Nu vă uit, nu uit locușorul acesta și dragostea pentru literele sufletului. Ne recitim.. curând.