Te iubesc infinit și încă puțin: E vina mea. La infinit

Am obosit, n-am reușit,
Și n-am iubit cât a trebuit,
Dacă iubeam la infinit, ai fi venit,
Și noi doi n-am fi suferit, ci ne-am fi iubit,
La infinit ai fi simtit,
Iubirea mea și-ai fi venit.
E vina mea că n-ai simtit,
Că n-ai venit, c-ai suferit,
Că te-ai simțit iar părăsit.
Eu nu te merit, nu te-am iubit,
Cât ar fi trebuit, și n-ai simțit,
La infinit, un infinit…cât te-am iubit.
Tu meritai să fii iubit,
Mai mult decât un infinit,
La infinit..și chiar mai mult te-aș fi iubit,
E vina mea că n-ai venit, și n-ai simțit,
Iubirea mea.

Author

laura.apetroaie@gmail.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.