Iată că în anul de grație 2017 m-am întâlnit și cu cu Cecelia Ahern. Pentru prima dată. Și mă bucur mult că am ales Anul în care te-am întâlnit. Mint. Nu am ales eu, ci coperta minunată m-a ales pe mine.
Fiecare pagină mi-a mers la suflet, mi-a atins inima și mi-a vindecat răni. Mi-a oferit dovezi clare ale nevinovăției mele – pe care am simțit-o pe umeri ani la rând, zeci de ani cu povara după mine, cu sufletul inundat de lacrimi ce nu le-am lăsat să-și arate adevărata intensitate și durere.
De-ai știi de câte ori m-am gândit la faptul că voi muri fără să trăiesc fericirea, fără să știu ce este iubirea și cum e să primești iubire, nu doar să o dăruiești – ca să nu simt că mă sufocă și mă aruncă într-o prăpastie din care nu mai am cum să ies.
Dar totul e trecut…E amintire, vindecare și lecții, evoluție, zâmbet și încredere.
2012 este anul în care am întâlnit iubirea pură cu chip de înger uman, iar viața mea s-a schimbat total. Anul în care te-am cunoscut a devenit o vară continuă, un infinit moment în care, dacă aș fi avut o putere, îmi doream să opresc timpul. Din august 2012 viața mi-e poveste pe care vreau să o împart cu tine.
Anul în care te-am întâlnit este de neuitat, iar eu sunt mai bună, mai optimistă și zâmbitoare. Anul în care te-am întâlnit mi-a redat încrederea că visul meu se va împlini, că voi cunoaște fericirea, voi simți fiorii și voi gusta din iubirea ce-mi ininundă sufletul – și pe care o meriți.
Anul în care te-am întâlnit durerea s-a evaporat, iubirea a înflorit, iar fericirea mi s-a garantat de către sufletul eliberat și pregătit de zbor.
Anul în care te-am întâlnit de Cecelia Ahern nu este doar o simplă carte, este o adevărată lecție de viață. O oglindă în care-am văzut adevăruri de care m-am lovit, dar pe care nu le-am băgat în seamă, le-am ignorat și refuzat – nu le-am acceptat, nu le-am înțeles, dar le-am simțit din plin ca pe niște cuțite ce mi-au truchiat realitatea.
Cartea asta e o bijuterie, un talisman ce trebuie purtat mereu în suflet, din care poți citi și reciti la nesfârșit. Este precum o prăjitură savuroasă de care nu te mai poți sătura –  este suculentă, nici prea dulce, cu un ușor gist amărui, ce încântă papilele gustative.
Anul în care te-am întâlnit este despre viață – cu urcușuri, coborâșuri, emoții, cu nori negri, fluturi, parfumul suav al iubirii și îngeri (umani) care au în ”tolba” lor săgeți pentru momentele în care apuci pe cărări greșite, cu furtuni de vară, emoții de toamnă, străluciri de diamnat în plină iarnă și noutatea caldă de primăvară.
În fiecare pagină simți emoția, fiori și rămâne în suflet – o cărămidă la evoluția ta. Este imposibil să te oprești din lectură să te gândești câteva clipe la tot ce-ai citit.
Cecelia Ahern m-a cucerit prin stilul său, prin naturalețea cu care scrie, cu umorul serios care face totul mai ușor de suportat. Căci cele mai serioase vorbe sunt cele în care abundă umorul și care, după ce-ai râs copios, te întrebi ce anume ai de învățat.
M-am pus în locul personajului principal, în fiecare încercare prin care a trecut. îAm retrăit episoade din trecutul meu – pline de neputință, frică, plictiseală, nedreptate, nervi,
Cartea îți servește pe tavă tot ce contează în viață:  familia, sănătatea, iubire necondiționată, prietenii. Dar este și despre (ne)dreptate, încredere, nevoi, grijă, desore frici, viața socială, profesională. Despre acel strop de nebunie ce dă culoare vieții.
Cred că multe femei se pot regăsi în povestea lui Jasmine. E femeie puternică, sigură pe sine (uneori), independentă, mult prea ocupată cu serviciu, cu o minte sclipitoare. E fiică și soră protectivă, frumoasă, dar schimbătoare în momentul în care nu mai are siguranța zilei de mâine.
Viața i se schimbă total odată cu cele 12 luni de vacanță la grădină. Nu e obișnuită să aibă timp liber, dar nu are voie să lucreze. Are timp suficient pentru alte planuri și pentru observarea vecinului Matt – om de radio, dar care pică într-o extremă periculoasă.
Jasmine și Matt sunt precum șoarece și pisica. Nu se suportă, dar se tolerează și se urmăresc reciproc, iar Jasmine ajunge să-i știe programul, să bănuiască modul în care ajunge acasă.
Jasmine e din ce în ce mai dezamăgită și descurajată, mai tristă și cu tendința de a se judeca. Și judecă tot ce mișcă – inclusiv Matt, pe care nu-l suportă din seara în care a ascultat emisiunea lui la radoi cu și despre  boala surorii ei mai mari. Matt, marele om de radio a călcat pe bec.
Acțiunea este alertă și  spumoasă, plină de umor, adevăruri incomode, lecții care TE FAC un OM cu adevărat bogat.
Foarte des avem tendința de a judeca oamenii fără să-i cunoaștem cu adevărat, fără să le cunoaștem opinia, fără să-i ascultăm. Îi etichetăm, îi alungăm, dar de cele mai multe ori imaginea din mintea noastră este total diferită de adevărul despre cei din jur.
Multe, evenimente, întâmplări serioase despre relația părinte-copil, relația dintre surori, relațiile dintre adulți, schimbări de atitudine, oameni noi, prietenia, o ajută pe Jasmine să privească viața cu alți ochi, să regrete graba cu care și-a format opiniiile, să fie mai atentă cu ea și cu ceilalți, să se implice, să comunice, să asculte.
Finalul e la fel de profund precum e toată povestea ce mi-a mângâiat inima. Cecelia Ahern m-a cucerit iremediabil prin intermediul acestui roman savuros.
Mulțumesc mult Editura ALL pentru cartea Anul în care te-am întâlnit. Merită fiecare secundă din timpul tău.