Ce se află sub stele tăcute? Poate vise nerealizate, speranțe deșarte, promisiuni nerespectate, dureri nevindecate, gânduri întunecate, cuvinte nerostite. Poate că acolo, sub stelele ce tac precum un mormânt, este credința reclădită la infinit, iubirea infinită și ajutorul nesperat – pe care-l tot primim de fiecare dată.

Sub stele tăcute, e viața veșnică, povești nemuritoare, amintiri pictate pentru veșnicia bucuriei de a trăi. Sub o tăcere dureroasă, o indiferență ce te face să urli – când nu înțelegi, când nu cunoști calea și habar nu ai de niciun răspuns… este întotdeauna o nouă zi, o nouă șansă, o nouă viață pe pământ – departe de stele ce tac, dar ne veghează întotdeauna.. și pentru totdeauna.

Sub stele tăcute sunt lacrimi, sunt dureri îngropate adânc, sunt speranțe irosite, clipe trecute, gânduri paralizate de golul în care se aruncă (sau sunt aruncate), idei amorțite, simțuri adormite de timp – oprit parcă de o forță nevăzută. Sub stele tăcute-i durere sau vindecare, căutări sau regăsiri, întrebări retorice sau răspunsuri fără noimă. Sau poate că.. sub stele tăcute zâmbesc oamenii dragi, poate că acolo este ajutorul de care avem nevoie, soluția pe care o căutăm disperați, locul unde ar trebui să căutăm prima dată, să privim prima dată sau să zâmbim.. atunci când lacrimile amenință să iasă din matca sufletului.

Sub stele tăcute stă poate fericirea, liniștea, armonia, libertatea. Acolo poate că se ascunde toată acea trăire autentică, toată  nevoia sufletului, toate sentimentele ce eliberează emoția din captivitate. Sub stele tăcute simți, doar simți. Sub tăcerea astrelor nu mai doare nimic, nu mai contează nimic, nu se mai schimbă nimic – în afară de om. Sub tăcerea lor dureros de eliberatoare, timpul se oprește.. sau nici nu mai contează dacă se întâmplă sau nu ceva anume.

Sub stelele tăcute de Laura McVeigh este precum o poartă spre eliberare, spre o fericire nesperată, neînchipuită, neașteptată. De fapt, ce-ai mai putea aștepta, atunci când ai pierdut (cam) tot ce era esențial pentru viața ta, important pentru evoluția ta, necesar pentru ceea ce vei deveni mâine.  Este calea spre eliberarea durerii, poarta spre o nouă viață, noua cale pe care o poți urma, căci oricum ”răul” nu te mai poate surprinde. Oricum.. acest rău te-a găsit, te-a surprins o dată, te-a blocat în durere, dar nici nu te-a lăsat să-și plângi cum simți neputința. Dar nu după multă vreme te-a  fugărit bine de tot în căutarea unui fir invizibil – a unui fir ca să te poți întoarce din abis. După aceea, ce anume te-ar mai putea doborî? Orice se întâmplă sau.. nimic din ce se petrece. în jur sau în viața ta.

Mai poate fi numită viață ceea ce trăiești? Când nu mai ai nimic, atunci când nu mai contează nimic, atunci când singura ființă căreia i-ar mai putea păsa de tine.. poate fi oriunde în lume, iar tu, tu ai doar misiunea ingrată de a căuta și a găsi, dar unde să cauți acul minuscul în imensul car cu fân?

Pe considerentul ”toate cărțile triste să rupă din mine”, romanul Sub stelele tăcute de Laura McVeigh este unul trist – unul foarte trist, care apucă fără milă din sufletul tău, dar în tăcere. Te trezești sfâșiat, pansat și rănit iar și iar. Și citești, simți, trăiești, te doare, dar nu simți când anume se întâmplă. Nu simți, dar te vezi cu răni în suflet, uiți să mai respiri și nici măcar lacrimile nu te ajută să spui că doare. Doare, dar suporți, sângerezi, dar nu-ți mai pasă, căci trebuie să fii acolo, să vezi cum durerea intră într-o ființă mică și nevinovată – ca o avalanșă și… face prăpăd, dar nevinovată..nu ripostează, ci primește tot..ca pe un dar de preț.

Știi? Nu pot să-ți spun povestea din carte. Nu pot decât să descriu fiecare furtună (că tot plouă afară) de emoții pe care am trăit-o cu sufletul la gură, având impresia că, în secunda următoare, nu o să mai pot îndura imaginile vii din fața ochilor.Nu pot să-ți spun nimic din carte, pot doar să-ți spun cine sunt eu acum, după ce am citit cartea. Și ține cont de faptul că am citit cartea în luna mai a acestui an. Dar îmi voi aminti de ea, o voi simți pentru totdeauna – ca făcând parte din viața mea, din mine. Nu ai cum să uiți o astfel de poveste, nu ai cum să nu simți astfel de emoție și nu ai cum să nu te doară.. atunci când trăiești o astfel de poveste. Nu ai cum..

Sub stelele tăcute de Laura McVeigh este, ai putea spune, o poveste necruțătoare, este lama care taie totul, care nu mai lasă nimic întreg în ființa umană, este furtuna care acoperă tot sub stropii săi agresivi, ce biciuiesc, fără să se uite nicio secundă în interiorul tău, este instrumentul de tortură sigură, dar și ultimul pas spre.. moarte sau o revenire totală. Cui pe cui se scoate, iar scrisul vindecă, retrăirea durerii devine pansament pentru fiecare rană, devine antidot pentru suferința fără margini.

Sub stelele tăcute de Laura McVeigh este povestea care te aduce cu picioarele pe pământ, te ancorează în realitate – oricare ar fi ea, oricum ar ar arăta aceasta, te face conștient, te ciopârțește pe interior, lasă urme adânci, sângerânde. Este povestea care-ți dă palme peste ochii tăi frumoși – pe care ai o plăcere să-i ții închiși, până nu mai poți și trebuie să vezi realitatea cruntă – ce bate la pielea goală orice scenariu și orice film cu efecte speciale.

Sub stelele tăcute de Laura McVeigh este puterea de a merge mai departe, este tragedia ce-ți răpește totul, dar îți dă putere să-ți porți pași spre înainte, cu un scop – asta descoperi mai târziu.. sau poate niciodată, dar oricum ar fi, orice ar fi, ai misiunea de a trăi, acesta este scopul tău. Este o trezire bruscă la realitatea cruntă, este precum un duș rece în plină iarnă, este realitatea care… se oprește, te lasă să te obișnuiești cu ceea ce, oricum nu mai poate fi schimbat, iar apoi te poartă spre viitorul sumbru, dar totuși.. viitorul e înainte, iar tu nu mergi contra vântului și nu te împotrivești destinului.

Ai puterea mereu să o iei de la capăt, căci fiecare zi este un nou început, iar stelele, așa tăcute cum sunt, veghează asupra ta totdeauna. Pentru totdeauna.

Sub stelele tăcute de Laura McVeigh poate fi achiziționată în librării fizice, de pe site-ul editurii RAO, dar și de pe site-urile librăriilor online.

Lectură plăcută!