Prima întâlnire

Am dat peste această carte întâmplător în mediul online și mi-am promis că o voi citi. Da, fără să știu foarte multe despre carte, acțiune sau autorul ei. Este unic sentimentul descoperirii atunci când citești o carte despre care nu te-ai străduit să afli mai mult decât spune un teaser video.
Atunci am spus faptul că aceasta este „încă o carte care mi-a trezit interesul și curiozitatea”. Și mi-am promis mie faptul că o voi citi.. într-o zi, iar atunci când mi-am făcut această promisiune NU aveam cartea. Doar mi-am zis că o voi citi. Da, așa de mult m-a surprins teaser-ul cel fără prea multe cuvinte, dar care a surprins esențialul, care mie mi-a aprins curiozitatea la foc iute și nu s-a mai stins până nu am terminat de citit acest volum.
Pe 24 februarie 2015 spuneam „o voi citi”, iar pe 27 februarie (același an) deja o aveam în biblioteca digitală, aștepta să fie citită. Am cumpărat-o fără să stau pe gânduri, uitând de tot ce-am spus. Cât de în viitor mi-am ținut promisiunea :).
Am cumpărat-o din curiozitatea de nestăpânit și am citit-o aproape fără să răsuflu, fără să-mi pese că nu am lumină și căldură. Nimic nu a mai contat, căci cartea asta, o ficțiune pentru adolescenți a uitat să mă lase să mai fac și altceva, m-a ținut lipită de ea până la final, iar la final, am regretat că am terminat-o de citit, că am citit-o prea repede.

Părerea mea despre cărțile de ficțiune

Nu-mi aduc aminte să fi citit până acum ficțiune, iar dacă am citit și nu îmi aduc aminte.. înseamnă că:

1. Nu mi-a plăcut cartea, motiv pentru care am uitat.
2. Nu am ales cartea de ficțiune potrivită.
3. Nu era ficțiune.
4. Nu a rezonat cu mine modul în care a fost scrisă cartea.
5. Nu am băgat în seamă categoria cărții și nu am știut că este ficțiune.

Despre Întoarcerea, Theo Anghel

Deși aș putea să spun atât de multe despre Întoarcerea, de Theo Anghel. Aș spune, dar toate cuvintele despre cartea asta vor să fie primele, iar asta nu prea se poate, dar ele, cuvintele, nu prea vor să știe asta și nici nu știu că nu au cum să fie toate primele cuvinte. Dar crezi că le pasă? Nu!

Dacă îmi spunea cineva faptul că această carte îmi va plăcea atât de mult, îi spuneam că.. nu mă cunoaște cu adevărat dacă a ajuns să-mi spună asta, că mă cunoaște prea puțin dacă nu a aflat încă faptul că nu mă atrag ficțiunile (chiar dacă mi-am propus anul asta să adaug și ficțiunea în lista mea de lecturi).

Revenind la cartea Întoarcerea, pe care nu am putut să o las din mână – asta mi se pare că am mai spus-o deja, dar nu promit că va fi ultima oară când voi spune asta.. Revenind deci.. Povestea Orianei mi-a promis multe încă din primele rânduri, atunci când am aflat cine era Oriana. adevărul despre ea m-a cufundat în lectură fără să mă dezamăgească vreo secundă.

Oriana nu și-a cunoscut niciodată părinți, iar în ziua nunții povestea ei pare să se sfârșească fără a mai ocazia să se bucure de această nouă etapă: căsnicia. Deși povestea ei are un final neașteptat, crud și crunt pentru ceilalți,  Oriana primește o nouă șansă, o nouă viață. O viață ca și recuperator de suflete, prin care să-și schimbe toate părerile despre oameni, viața și despre sine. O nouă șansă prin care să-și îndrepte atenția spre sufletul și adevăratele nevoi ale oamenilor din jur.

Iar de aici, povestea m-a purtat pe brațe, fără să mai țină cont de timp și spațiu. Am fost prinsă în mrejele ei, dar nici acum nu am părăsit povestea și pe Oriana. Dar nici nu vreau să o părăsesc, să uit sau să o tratez ca pe o altă carte citită. Nu, nu este doar o alta carte citită, este cea mai bună carte citită în ultimii ani. A intrat fără probleme în topul celor mai bune cărți citite în 2015. Și-a câștigat pe merit locul în top.

Dacă ai primi o a doua șansă la viață, dacă ți s-ar spune să revii pentru faptul că misiunea ta nu s-a încheiat, dacă ai fi pusă în fața unei astfel de situații, i-ai putea face față? Dacă ai trăi o nouă viață în care ai știi exact care este misiunea ta, ai fi fericită? Dacă ai avea putere totală asupra vieții tale, dar ți s-ar oferi și o puterea de a alege pentru alții, ce ai alege?

Dacă ai putea schimba ceva în viața ta și în viața celorlalți, ce anume ai schimba? Oare ai face exact la fel ca înainte sau ai alege altă cale? Oare ai alege să salvezi suflete, dorind să fii altfel decât ai fost, făcând ceea ce nu credeai vreodată că vei putea face?

Oriana nu alege, ci este aleasă și numita recuperator de suflete, trimisă să-și îndeplinească noua misiune alături de Ama și Abel – îngerul și drăcușorul, care dau savoare poveștii, detensionează, iar prin umorul lor mai scade din tensiune – am râs mult și zgomotos și nu de foarte puține ori.

Deși confuză, Oriana reușește să se acomodeze, trăiește simplu, lucrează, socializează și.. salvează vieți exact atunci când trebuie. Dacă mă întrebi pe mine, Oriana există și în realitate, nu este doar protagonista unei serii foarte bună și foarte bine scrisă. Da, există cel puțin o Oriana pe oriunde în lume. Sunt prea puține, dar e bine că totuși nu sunt pe cale de dispariție.

Pare că o iau pe lângă subiect. Se poate, dar chiar nu vreau să ofer spoilere, nu vreau să dau detalii care să fure plăcerea lecturii. Nu știu dacă e tocmai bine, dacă e bine să maschez anumite detalii, dar chiar povestea Orianei se aseamănă cu realitatea, chiar dacă este o ficțiune.

Și apropo, chiar dacă este o ficțiune, nimic din ceea ce stă scris în acest volum nu este exagerat, iar ăsta este un mare plus pentru carte și meritul îi aparține în totalitatea autoarei.

***

Este pentru prima dată când mi se întâmplă ca o carte să mă lase fără cuvinte. E pentru prima dată când mi-aș dori să zic atât de multe despre o carte minunată, dar despre care, pur și simplu nu pot să spun mai mult. Este pentru prima dată când afirm cu toată sinceritatea ca NU mă pricep la cuvinte și ca această primă carte semnată Theo Anghel mi-a blocat cuvintele și le-a așezat în sufletul meu, nu pe blog.

Tot ce pot să spun, mai mult decât am spus deja despre Întoarcerea este faptul că MERITĂ CITITĂ mai mult decât am scris eu acum, aici. Merită atenția ta și merită fiecare minut din timpul tău. Este mult mai frumoasă decât am reușit eu să exprim în cuvintele-mi sărace și stângace.

I-am dăruit ***** stele pe Goodreads, dar carte este de milioane de stele. M-a cucerit iremediabil fără să mai pot spune ceva în plus. Tot pe Goodreads am mai făcut o mini recenzie despre această carte mult prea frumoasă pentru a fi descrisă în cuvinte.

O carte de citit și recitit. O carte care cucerește și care îți trezește toate simțurile. O carte care se citește mult prea repede. O carte prea bună ca să fie ratată de careva. O carte căreia nu am ce să-i reproșez, poate doar că se termină prea repede, dar care, din fericire va avea cel puțin alte două surori. O carte care sper să nu se oprească la volumul cu numărul 3.

Dacă ți-am trezit curiozitatea, căci de convins nu prea cred că vreau să te conving, poți cumpăra cartea de aici.

Mulțumesc Theo pentru această carte minunată, mulțumesc pentru faptul că ai apărut în viața mea!