Colleen Hoover e autoarea de la care, în 2022, am citit două romane – amândouă mi-au plăcut. Despre romanul de față pot să spun doar că a fost peste așteptări. Frânturi din el a fost prima poveste pe care nu am simțit să o devorez, deși m-am cufundat de foarte multe ori într-o mare de emoții. M-a surprins evoluția acțiunii, atitudinea personajelor – și că au fost empatice și corecte, nicidecum egoiste și dure fără motiv. O femeie puternică și curajoasă, privată de libertate, dar care nu uită că e mamă.

 Niciodată nu te trezești dimineața cu dorința de a face rău, niciodată nu vrei să rănești singurul om care ți-a dovedit că ești importantă, meriți iubirea, atenția și timpul lui. Nu vrei să-l pierzi pe care simte și vrea să-ți ofere – pentru că știe că tu ești cea care merită tot ce e mai bun. Nu de puține ori străinii se dovedesc a fi mai apropiați decât familia sau care dă viață. De unde știu? Nu din experiență, ci din povestea acestei fete, Kenna care-și expune trăirile, cu noduri în gât – nu e ușor să recunoști că, în copilărie, mama, te-a recuperat din ”brațele” autorităților – de parcă ai fi un obiect, nu copilul ei.

Frânturi din el nu e altceva decât povestea tristă a neșansei. Kenna este acea fată care s-a simțit abandonată fără milă, și pedepsită fără să fie vinovată – în copilărie și cei mai negri cinci an din viața ei.

Frânturi din el – trecutul influențează întreaga viața

Toată lipsa aceasta s-a răsfrânt asupra viitorului alături de Scotty. Nu e nevinovată, nu-i cauți scuze unui om care știi că ți-a ucis singurul copil, nu ierți omul care ți l-a trimis în ceruri pe fiul mult iubit. Nu are nicio scuză femeia care, era la volan – deși băuse și ea. Nimic nu te poate ajuta să uiți ce ți s-a întâmplat, mai ales dacă ești mama îndurerată. Nimic nu te face să uiți și să ierți vinovata. Dar știi ceva? Nimic din ceea ce faci sau simți nu-ți mai aduce copilul înapoi. Nici ura, nici iertarea nu mai poate schimba realitatea unei familii. Pierderea este ireversibilă oricum, dar iertarea e alegerea lui Scotty. De unde știu? Tot ce pot să răspund aici e: Diem

După o perioadă grea, iar întâlnirea cu Scotty e asemănată, fără exagerare, cu un miracol de care tânăra chiar avea nevoie. Oricine a fi, oricât de puternică ai fi, lipsurile din viață, fac diferența. Singura ei bucurie pare a fi acest băiat. Dar ce rost are întâlnirea, dacă despărțirea a fost bruscă și grea. Și a lăsat atâta gol în sufletul ei? Mi-aduc aminte de ”Mulțumește că s-a întâmplat, nu fi tristă că s-a terminat!”. S-a întâmplat așa ca ea să se convingă de faptul că e o femeie puternică, extrem de curajoasă, care va putea întotdeauna să o a de la capăt indiferent de ce va fi nevoită să trăiască. Există viață după pierdere, după îngrădirea libertății, după vinovăție. Pentru că merită. Poate doar așa să simtă, din nou, că iubește.

Frânturi din el – pierderea și durerea e altfel pentru fiecare

O noapte întunecată schimbă radical povestea dintre Kenna și Scotty. Ambii au parte de câte un sfârșit nedorit de niciunul dintre ei. Adevărul despre întâmplările de dinainte  de accident, dar și de după acest eveniment, sunt doar închipuite sau mânate de o durere fără margini. Adevărul lui Scotty e știut doar de el, dar Kenna deține și ea adevărul, iar acesta stă scris, negru pe alb, în scrisorile pe care Kenna le dedică celui pe care l-a pierdut.

Subiectul e sensibil, e dureros și se poate discuta mult pe marginea lui. Frânturi din el e despre durerea pierderii – privită din mai multe unghiuri – pierderea pentru Ledger, pierdere pentru părinți, pierdere pentru Kenna. Scotty e o pierdere chiar și pentru micuța Diem. El este mesagerul iertării, mesagerul acceptării și a îngropării armelor de luptă, a renunțării la resentimente. Din orice unghi ai privi moartea unui copil, prieten, iubit și tată, nu este ușoară pentru nimeni.  O parte din Kenna a dispărut odată cu bărbatul pe care îl iubea. Și a reînviat în ziua în care a adus-o pe lume pe fiica lor.

Kenna a ispășit pedeapsa prin privarea de libertate – timp în care a dat naștere unui copil. Și crezi că a fost ușor? Nu are cum. Vinovăția nu dispare odată cu ispășirea unei pedepse măsurată în ani de detenție, nu dispare nici în secunda în care scrii tot ce s-a întâmplat în cea mai neagră noapte din viața ta, nici atunci când ai un copil undeva în lumea asta mare.

Frânturi din el – Curajul nu uimește, dar face diferența

Curajul de care dă dovadă Kenna nu m-a uimit, căci o mamă – așa cum nu a avut-o ea, face orice pentru copilul pe care nu l-a ținut niciodată în brațe – pentru că au fost despărțite imediat după nașterea prematură a micuței. Deși știe că are șanse minime de reușită, revine în orașul care a  găsit iubirea lui Scotty. De ce? Ca să recapete speranța și iertarea unor oameni cărora știe că le-a greșit enorm, iar asta să-i dea bucuria de a-și vedea și îmbrățișa fetița. Are oare Diem ocazia să-și cunoască mama?

Chiar dacă totul pare a fi ușor de plănuit, realitatea de care se lovește la reîntâlnirea cu locurile atât de dragi, o sperie, o determină să se gândească la planurile pe care le are făcute de atâta vreme, dar nu renunță. Când viața te duce în trecut, vezi cum te poate ajuta prezentul să-ți îndeplinești scopurile. Și Kenna asta face – deși nu e chiar pregătită pentru schimbările întâlnite în drumul ei,

Întâlnește un bărbat misterios – care se dovedește a fi omul cel mai potrivit, cel care o poate ajuta și care poate schimba totul în viața ei. Abia atunci când descoperă că el e Ledger, mintea-i spune că toți o urăsc pentru ceea ce i-a făcut lui Scotty. El află adevărul  fix în ziua în care  ea vrea să vorbească cu cei avut grijă de Diem în toată această perioadă. 

Nu a fost deloc plăcută descoperirea, iar reacția și atitudinea lui Ledger față de femeia care a îndrăznit să reapară în viețile lor, nu avea decât un singur mesaj pentru Henna: ”Pleacă cât mai repede și las-o în pace pe Diem!” Nu doar atitudinea a pus-o în gardă pe ea, ci și ceea ce a urmat după aceea – și anume, ordinul de restricție emis pe numele ei. Nemaiputând să se apropie de propriul copil, nu-i prea rămân opțiuni. 

Frânturi din el –  decizia finală

Ce face mai departe? Decide să plece peste ceva timp și să nu mai deranjeze pe nimeni – e conștientă că fiicei nu îi va lipsi nimic, nu e supărată pe familia care-i îngrijește puiul. Știe că merită ura lor, căci nici măcar ea nu se poate ierta pentru ceea ce a făcut – nici în noaptea întunecată, nici în sala de judecată – nepăsarea și indiferența se pot confunda foarte ușor cu durerea, dezechilibru și non-sensul pe care simți că-l mai are propria viață din clipa în care dispare unicul om care-ți era tot – îți dădea un sens, era sprijinul și omul care te cunoștea – și cu toate astea te accepta și te iubea așa cum ești.

Situația dificilă în care era Kenna nu se poate schimba peste noapte. Cu tot cu pedeapsa ispășită, părinții suferinzi nu puteau să o ierte pe cea care i-a dat viață micuței Diem. Da, avem dreptul să fim supărați, să nu putem ierta imediat, dar niciodată nu mai putea fi adevărul schimbat – Scotty nu se putea întoarce nici dacă ea, Kenna, ar fi plătit cu viața, nu doar cu închisoarea. Diem era în viața lor datorită femeii pe care continuau să o pedepsească – mamă e doar una. Totuși, ce anume i-a făcut pe toți să se răzgândească. 

Să fie oare Frânturi din el minunea de care are nevoie Kenna pentru ca toată viața ei să recapete sens? Frânturi din el nu e doar fructul iubirii, nu e doar o dovadă a trecutului – cu bucurii, urmări vii, regrete, vinovăție și ani în care doar a visat la libertate. E mult mai mult. Descoperiți totul. Nu oricum, ci cu sufletul la gură.