Arlechinul, Natașa Alina Culea este romanul care m-a dus cu gândul la copilărie. Mi-am amintit de emisiunile alea de la TV cu Arlechinul. Era haios, era mereu cu zâmbetul pe buze și-mi amintesc foarte bine cât mă bucurau emisiunile cu el. Fix la acele emisiuni m-a dus gândul atunci când am văzut titlul și coperta celui mai recent roman al autoarei.

Deschizi cartea și intri într-o lume nouă, vie și plină de neprevăzut. Noul univers este surprinzător, răvășitor și întunecat. Lumina pătrunde întunericul uman, lecțiile de viață vor să transforme total caractere rebele și răzvrătite. Trecutul se împletește cu prezentul, visele cu realitatea și dorințele ci neputința. Cine va pierde? Care este cel mai mare câștig dăruit de suferință?

Lidia își spune repede povestea – o cunoști printre refuzuri vehemente, printre zeci de întrebări fără răspuns și inima frântă de neiubirea bărbatului pe care nu-l poate uita. Lidia este acel gen de femeie frumoasă, dar care nu e deloc mulțumită de viața ei. E acel gen de femeie care poate are totul, dar dacă nu-l are pe EL, tot degeaba. Fără el- bărbatul iubit, restul dispare, devine nevaloros. Dacă nu este el nu e nimeni – nu există ea, nu există copila ei. Asta mi-a displăcut: lipsa totală de atenție, căci e FEMEIE. Iar copila va fi o viitoare femeie care-i va repeta tiparul – pentru că asta a văzut și trăit alături de mama ei.

Arlechinul – povești ale sufletelor întunecate de nefericire

Arlechinul Max are și el o poveste tristă. El primește o a doua șansă, primește iubirea și atenția unei femei de la circul Galaxy – circul care cucerește, oferă amintiri.  Și o formă de iubire – pentru artă, oameni și animale.

Dar asta nu înseamnă vindecarea de trecut, eliberarea de durere și frustrarea ce o resimte mai mereu.  Și totuși, Lidia și Max s-ar fi putut vindeca unul pe altul. Asta e părerea mea. Am așteptat ca cei doi să aibă parte de întâlnirea vindecătoare și transformatoare – acea întâlnire dincolo de coșmarul Lidiei din fiecare noapte.

Arlechinul, Natașa Alina Culea este labirintul în care nimic nu este ceea ce pare a fi. Este caruselul în care emoțiile se transformă cu viteza luminii, coșmarurile sunt vii, nefericirea nu trece cu păcăleli de moment. În această poveste iubirea adevărată, calea lină și viitorul sunt ireale, imposibil de atins și păstrat, iar irealul din mintea celor doi, Lidia și Max rămâne la stadiu de dorință.

Dacă nu știi cum să-ți folosești puterea, ea se transformă în tăiș ce te va răni adânc

În această poveste, toate personajele sunt puternice, dar parcă refuză să lupte, refuză să mai spere. Să mai creadă că orice e posibil. Lidia visează că Iustin va reveni în viața ei. Max renunță prea ușor la iubirea curată a Anickăi. De ce? Pentru că orgoliul și mândria nu-l lasă să deschidă ochii și să învețe din propriile greșeli. Are Max mustrări de conștiință, dar sunt trecătoare și deloc modelatoare pe interior. A dat pasărea din mână pentru cioara de pe gard. Dar a pierdut totul. Voia să împuște doi iepuri, dar s-a automutilat – pe viață.

Nu mi-a plăcut Lidia deloc. Nu e vina autoarei, asta nu-i contestă talentul și evoluția literară. Nu mi-a plăcut mie, căci am asemuit-o cu omul din realitatea actuală. Face parte din acea tipologie umană care se plânge că-i nefericită, dar repetă tiparul vechi și vrea rezultate noi. Dar mi-a plăcut că-și asuma fiecare zi în care continua să iubească un bărbat care a ales să răspundă iubirii ei cu distanța fizică dintre ei.

Arlechinul – a primi, a lua și a pleca mai departe

Poate că din prea multă suferință, din durerea singurătății și a abandonului înainte să ajungă la Galaxy, Max și-a dorit totul doar pentru el, și-a dorit toată atenția, iubirea, laurii. Și-a dorit să aibă orice femeie – pe care să o golească de tot ce are mai de preț în sine. Dar el ce preț a plătit? Unul colosal – propria (ne)fericire mascată.

În spatele strălucitor al circului, Elda, mama adoptivă a lui Max se străduiește să-l avertizeze pe tânărul mereu răzvrătit că refuzul schimbării –  atitudinii față de viață și oameni, îl vor condamna mai târziu. Siguranța de sine sau poate teama de vulnerabilitate, îl conduce pe seducătorul Arlechin pe un drum total greșit. Nu se oprește nici măcar când adevărul îl lovește și îi produce răni – pe care le ascunde față de toți.

Pe cât de mult succes are Galaxy în lume, pe atât nenoroc își atrage Max asupra lui. Să fie doar o coincidență? Noaptea vesel pentru cei care-l venerau pe scenă, ziua trist, singur și nevindecat.

Când tot iei de la viață ceea ce crezi că ți se cuvine, dar nu dăruiești nici măcar învățarea lecțiilor sau asumarea greșelilor, acestea din urmă, își vor lua singure răsplată. Și nu va fi pe placul nimănui.

Elda a avut mereu dreptate în privința lui Max. El lipsește în momente decisive. Atunci când pierderile sunt inevitabile și-l lovesc fără milă.

Arlechinul – viața e un bumerang: iei tot, oferi nimic, dar roata se întoarce întotdeauna

Trebuie să felicit autoarea pentru încă un roman unic. Povestea este construită cu atenție sporită. Niciun detaliu ni e la voia întâmplării. Se simte pasiunea pentru scris, pentru povești complexe și personaje memorabile și atipice încă de la prima pagină. Eu mai voiam poveste, mai voiam emoție. La următoarea carte ce îi va purta semnătura și stilul.

Arlechinul, Natașa Alina Culea este povestea fascinantă despre iubirea profundă după care tânjește fiecare. Este romanul cu o temă centrală complexă: IUBIREA – cea care poate vindeca sau poate distruge. Care înalță sau taie aripile, care eliberează sau condamnă.

Acest roman este despre autenticitate și reversul ei, despre adevăr și minciunile pe care ni le servim pentru a nu ieși din zona de confort, despre durerile pe care le ascundem în noi, în loc să le eliberăm și vindecăm.

Orice om ascunde o taină – o poate spune sau o poate îngropa doi metri sub pământ

Max nu știe să aprecieze decât atunci când pierde, când i-a scăpat șansa printre degete. Dar nu lasă să se vadă nicio urmă din frământările interioare. De cealaltă parte, Lidia este cumva opusul Arlechinului: spune tot ce simte, când simte și nu ține cont de nimic. Care o fi mai fericit dintre nefericiți?

Deși pe scena circului este unic, pe scena vieții, Anicka îi reamintește des că trebuie să coboare cu picioarele pe pământ. Surprinzătoarea  fată îl cunoaște pe Max mai bine decât oricine, mai bine decât crede și se cunoaște Arlechinul. Se va arăta Max cuiva, cu adevărat? Va putea să-și deschidă sufletul sau va fi precum un seif plin de secrete?

Oricare ar fi decizia lui Max, finalul este unul și același pentru toți. Nici măcar arlechinii nu sunt nemuritori.

Fiecare carte scrisă de Natașa este surprinzătoare prin subiect și abordarea acestuia. M-a surprins cu Sofia la fel de mult. Este autoarea – surpriză, care nu mă dezamăgește. Dar în cazul de față… mi-aș fi dorit mai mult. Și aveam nevoie de un altfel de final.

Dar cum viața surprinde, asta face și această autoare tânără, ci o imaginație infinită. Arlechinul nu este o lectură facilă, ci una profundă. Una în care, vei primi piesele puzzle-ului, iar tu va trebui să le potrivești perfect. Accepți? Merită!

Arlechinul este romanul prin care. autoarea dorește să sublinieze un adevăr; acela că experiențele conduc spre profunzime. Prin romanul acesta ne invită să ne escaladăm interiorul, să ne vindecăm rănile, să ne deschidem sufletele spre iubire. Faptul că  eu am citit acest roman, arată încrederea Natașa Alina Culea  mi-a dăruit-o încă de la început. Mulțumesc!

Romanul Arlechinul, Natașa Alina Culea poate fi cumpărat de aici. Lectură plăcută!