Cum ar arăta lumea și acest pământ dacă ar fi populat doar de către scriitori? Ți-ai imaginat așa ceva? Eu da, doar că nu pot să spun că am o părere formată, una care să poată fi exprimată în cuvinte. Într-o singură propoziție, aș spune doar că ar fi o lume a oamenilor -scriitori.
Însă cred în capacitatea umană, cred în puterea fiecăruia de a fi ceva, de a avea un hobby – transformat în meserie. Și poate că meseria de scriitor ar fi și mai asumată (decât este) dacă ar fi una remunerată pe măsură.
Dacă toți am deveni scriitori, nu și-ar mai avea rost sculptura, pictura. Scrisul este una dintre arte, iar fiecare om simte chemarea spre ceea ce îl pasionează cu adevărat, cu toții ne pricepem la ceva. Unii la scris, alții la scris despre ce scriu alții, unii la mașini, alții la avioane. Unii la arme, alții la alt gen de creație.
Cred încă în oameni – nu știu de unde mai am această putere, dar nebănuite sunt căile universului, așa că.. orice e posibil. Fiecare om poate orice își dorește, chiar absolut orice își dorește. Cred că fie își va urma ”chemarea” și va aduce frunusețe lumii în care trăiește, fie va fi veșnic nefericit..
Fenomenul ”Scriu o carte. Caut editură” a cam luat amploare la noi. Nu e rău, dar vreau să aduc în atenție două situații des întâlnite în ultima vreme. Situații care, la început m-au amuzat rău.
Știi ce-i rău la noi? Unii nu au curajul să înceapă sau să continue, iar alții nu au răbdare. Știu mulți care scriu și se tem de refuz, dar niciodată NU se gândesc la publicare înainte de apropierea finalului acelei cărți. Iar alții, mor de nerăbdare, scriu câteva zeci de pagini și deja se văd departe și vorbesc cu edituri pentru publicarea cărții lor – care se poate materializa peste 10-15 ani. Sau niciodată. De ce? Pentru că grabă, pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla mâine. Păi și atunci anunți editura că nu mai scrii pentru că bla bla bla (motivele). Pâi nu e prea bine, scumpa mea viitoare autoare. Pentru că dacă azi scrii, iar mâine nu mai scrii…poate spune multe despre tine:

• Spune că ești nesigură;
• Spune că ideea ta de Best Seller a fost un mare fleoșc – balon cu apă;
• Spune că ai vrut să atragi atenția asupra ta și atât;
• Spune că idee de carte wow nu a fost a ta;
• Spune că cartea ta a murit înainte de a se naște.

Cine crezi că îți va mai acorda încredere în situația în care tu, la un moment dat, chiar vei scrie o carte?  Va fi cam greu să mai obții credit dacă ai zeci de manuscrise, niciunul finalizat.
Ce vreau să spun? Nicidecum că ești varză, că nu știi să scrii sau că mai bine ai renunța la scris. Niciodată! Dar nu te mai hazarda, nu e mai agita după o pagină scrisă. Sau la fix 10 minunte de când ideea de posibil roman a răsărit în mintea ta. Că NU e nevoie de grabă, că e nevoie să scrii, să finalizezi, să faci tot ce e de făcut, abia apoi să te gândești la publicare. Că fiecare proces de creație are niște pași mari – esențiali, iar Monica Ramirez îți vorbește despre acești pași în cartea Cum se scre un Best Seller. Tehnica americană pentru a transforma o idee într-un roman de succes.
Eu poate bat câmpii aici aiurea, dar ea TE ÎNDRUMĂ exact și-ți recomand să acorzi atenție fiecărei pagini – nu pierzi timpul, ci înveți multe, iar dacă ai șansa de a învăța, nu rata oportunitatea asta, nu-i da cu piciorul.
Știu oameni care se cramponează încă de un zid dur: nu-l va publica nicio editură. Atunci de ce să o mai scrie. Nu ar avea rost să ții manuscrise nenumărate în sertare uitate. Asta este o gândire puțin logică. Cea care nu are pic de logică este această afirmație: ”Am început să scriu o carte. Nu am scris decât zece pagini, dar deja am vorbit cu o editură”. Seriosly?! Ia să vorbesc și eu la editură să-mi trimit cele peste 1000 de pagini scrise.
Hai să fim serioși, da? Să visăm, zic! Dar să nu ne imaginăm că tot ce zboară se mănâncă, că editurile se vor înghesui doar pentru că ești tu Crinișor cel mititel și scrii o carte. Așa cum am zis: toți putem scrie, dar nu putem fi toți publicați. Toți putem scrie, nu toate cărțile vor fi cele mai bune pentru a fi publicate.
Până și în scris poți ține cont de vorba românească: întâi fii cel mai bun și apoi luptă-te să devii numărul 1, iar în tot acest proces fii conștient, fii sincer și rezonabil, pregătit să faci schimbări și să iei cele mai bune decizii – din mers.
Mai e o situație cu care mă întâlnesc foarte des în mediul online. Nu te supăra pe mine, dar nu te poți numi scriitor – ce visează să publice, dar scrii pe facebook postări de genul: ”Am chef de scris o carte, dar nu știu despre ce. Aștept idei”. – postările astea mă zgârie rău pe retină  Păi ia stai! Dacă ceri idei, dacă ceri altora sfaturi despre CE să scrii, nu CUM să scrii, atunci ești ca și mine – cea care a scris sute de pagini și sute de articole pe diverse teme, iar asta nu m-a transformat în scriitor peste noapte. Ia zi-mi câți autori mari din afară sau poate autori români ai văzut tu postând așa ceva? Câți au scris cârți despre ideile altora. Îți spun eu: nici unul!
Vei spune că sunt dură și rea. Iertare! Nu mi-e intenția să supăr sau să dau naștere la polemici, dar este timpul să te oprești și să afli de la alții un adevăr pe care nu vrei nicicum să-i accepți, dar tu  știi deja că e adevărul.
Poate că greșesc. dar mie mi se pare că scrierea unei cărți este un proces intim. Un proces ce se desfășoară în singurătate, fără influențe exterioare, fără idei preluate de la alții. Scrierea unei cărți te ajută să te autodescoperi. Dacă te ajută alții cu ideea centrală, mai poate fi numită viitoarea carte ca fiind a TA? Nu!
Scrierea unei cărți nu e la comandă, nu e pentru alții. Când scrii o carte e a ta, când o publici este a altora, a celorlați. Iar ca o carte să devină a cititorilor este esențial să fie a ta prin scriere, să te reprezinte, să te evidențieze, să te scoată în față, să te pună în valoare.
În Cum se scre un Best Seller. Tehnica americană pentru a transforma o idee într-un roman de succes, Monica Ramirez reușește cu succes să vorbească pe înțelesul tuturor despre fiecare pas și etapă împortantă pe care ar trebui să o ai în vedere atunci când vrei să scrii o carte.
Știi cum am simțit eu cartea asta a Monicăi Ramirez? Precum un jurnal. A fost pentru mine o oază infinită de informații, un izvor nesecat de iubire pentru scris, cărți, lectură, autori, dar și cititori. În această cărțulie, Monica Ramirez mi-a vorbit despre împlinire interioară prin scris. DA! Scrisul trebuie să te implinească pe tine ca om, să simți împlinire în interiorul tău, să simți că plutești. Scrierea este împlinirea interioară, iar publicarea este implinirea interioară ce se exteriorizează.
Monica Ramirez spune totul mult mai bine, spune poate și mai clar în paginile cărții tot ce trebuie să faci pentru a reuși să scrii o carte bună, o carte citibilă, apreciată, iubită de către cititori.
E nevoie să simți chemarea spre scris. Să simți că tu poți dărui lumii din jur ceva al tău, ceva din tine. Să simți că tu doar așa poți face lumea mai frumoasă. Cum florăresele colorează zilele oamenilor prin frumusețea, parfumul și culoarea florilor, tu poți (și vrei) să colorezi emoțiile, sufletul și viața cititorilor tăi prin originalitate, poveste și imaginea sufletului tău oglindit pe hârtie.
Ai nevoie de o idee. Fiecare carte pornește de la o idee, iar ideea asta poate stagna în mintea oricui, fie că vorbim de ani, fie că abia prinde contur în timp ce asculți o melodie.
Nu e suficientă ideea, dar de la ea poți începe. Ideea ta trebuie să aibă o poveste,  un loc unde să se desfășoare totul, dar și personaje. Toate acestea trebuiesc dezvoltate. Este esențial să știi ce și cum se întâmplă, cum arată personajele, care este povestea lor – arată totul, NU povești. Unde are loc acțiunea – oraș, țară, detalii importante. Studiul este important.
Scrierea cărții nu este un concurs, nu este un maraton. Atenție la scriere, la ce persoană scrii întreaga ta carte, la construcția frazelor, propozițiilor, dar și a dialogului.
Important! Dacă ție nu-ți place CUM sună ceea ce ai scris, nu va plăcea nici măcar cititorului. Exprimarea este importantă, acțiunea trebuie să curgă firesc, povestea, personajele și dialogul trebuie să fie cât mai naturale, mai aproape de realitate. Nu te grăbi să scrii repede și mult. Dar nici o singură dată pe săptămână.
În Cum să scrie un best seller, Monica Ramirez îți explică simplu și foarte clar fiecare pas important, dar stilul de scriere îți aparține, te reprezintă. Ea împărtășește cu tine  informații prețioase, oferă exemple. Și chiar dacă pare simplu, nu e char floare la ureche, dar nici imposibil nu este.
Să scrii o carte e frumos, aduce împlinire, dar nu este ușor. E complicat și complex. E un proces de durată – una mai scurtă sau mai lungă, dar nu imposibil de dus la bun sfârșit. E cu urcușuri și coborâșuri, dar niciodată cu abandonare sau renunțare la ceea ce te face fericit.
Monica îți spune cum se scrie o carte, nu cum să-ți scrii cartea.  Este cartea ta, tu știi mai bine scheletul cărții, tema cărții, categoria în care se încadrează, de unde pleci și unde vrei să ajungi – traiectoria acesteia.
Acordă atenție și timp – cărții și ție – autorului. De obicei, scrisul te ajută să descoperi multe și despre tine. Blocajele se depășesc mereu prin tehnica ”Întrebare-răspuns”
Fă un obiectiv din scrierea cărții tale și întreabă-te mereu care este motivația ta. De ce scrii cartea? Pentru cine? Ce vrei de la cartea ta, dar de la tine?
Autoarea insistă pe una dintre reguli. Și insistă și cititorul din mine: ”Arată, nu spune”.  Asta spun și eu, căci nu-mi place să mi se spună totul. Am citit (sau am încercat) să citesc un roman de aventură. Am renunțat la pagina 80 pentru că ceva nu mergea. Obosisem citind. Am priceput de ce. Cartea era scrisă precum o poveste, în care se spune totul, iar eu ca cititor eram captivă imaginii pe care mi-o servea autorul, nu am avut acces la acțiune, nu am avut libertatea de a privi totul prin ochii mei, nu am putut trece totul prin propriul filtru. Am privit totul prin ochii lui.
Corectarea este un pas important. Corectarea manuscrisului nu este un pas de evitat. Și nici nu se face pe repede înainte.
Fiecare carte are editura ei, așa că.. nu renunța la visul tău doar pentru că ți-a fost refuzat maniscrisul de către prima editră la care ai trimis.  Reamintește-ți că nu ai scris doar pentru a avea un manuscris în sertar, ci pentru a-l dărui, dar nu te panica din prima. Și nu renunța la al treilea refuz.
Tehnica de scriere proprie și personală se modelează în timp. dorește-ți asta! Lucrează la îmbunătățirea ca și creator și totul va fi bine. Tinde mereu spre mai sus, chiar dacă faci asta cu pași de pitic.
Dacă simți că ai ceva de spus, dacă simți că poți face față unui întreg proces de transformare și dacă..îți promiți ție..că vei evolua, că fiecare nouă idee a ta va deveni un roman mult mai bun ca precedentul, atunci SCRIE.
SCRIE folosind regulile de bază, reguli oferite de cartea Monicăi Ramirez. Scrie exact așa cum ți-ar plăcea ție să fie o carte ca să o poți citi cu plăcere. SCRIE fără să forțezi, căci orice greutate în procesul creației se va transmite cititorului.
Acum ai sansă să-ți împlinești visul! Ai cea mai importantă resursă. Ai informația. O carte explicată pe înțelesul tuturor. Transformă-ți ideea într-o carte, iar cartea într-o capodoperă! Află cum poți reuși! Cum se scrie un Best-seller este pentru tine!
Succes ție, dragă autor de succes!
Felicitări, draga mea Monica! Ești cea mai bun și complex autor pe care am avut șansa să-l citesc. Și sper să am ocazia să te și văd. Tot în viața asta.
Cu Monica Ramirez te poți întâlni la GAUDEAMUS 2017 – cele mai bune cărți, lansări de carte, sesiune de autografe și surprize câte mai încap. Și sunt destule! Cărțile Librex se pot comanda cărțile acum și de pe Libris.ro